Războiul comercial declanşat de administraţia Trump, la sfârşitul săptămânii trecute, când a impus taxe vamale de 25% la importurile din Mexic şi Canada şi de 10% pentru cele din China şi a promis că va impune taxe şi pentru bunurile provenind din Europa, va afecta întreaga economie mondială.
Atenţia arătată de BNR leului, principalul său instrument în lupta cu inflaţia, a asigurat un parcurs calm pentru cursul euro. Tranzacţiile de luni se realizau în culoarul 4,976 – 4,977 lei, iar media monedei unice a fost stabilită la 4,9766 lei, faţă de 4,9748 lei, marţea trecută.
Mult mai agitată a fost evoluţia monedei americane al cărei curs a urcat la începutul acestei săptămâni la 4,8595 lei, faţă de 4,7306 lei, la începutul celei precedente.
Spectrul creşterii taxelor vamale la bunurile europene exportate în SUA a afectat piaţa acţiunilor, în special a celor din domeniul auto.
Euro s-a depreciat lunea aceasta la 1,0211 – 1,0271 dolari, faţă de 1,0362 dolari, la închiderea pieţei americane de vinerea trecută, şi 1,0519 dolari, la începutul săptămânii trecute.
Aprecierea monedei americane a provocat creşterea preţului gramului de aur de la maximul de 430,9044 lei, atins în prima şedinţă din februarie la noul record de 437,1590 lei. Metalul galben se tranzacţiona sub maximul istoric de 2.823,10 dolari/dolari, atins vineri, şi se tranzacţiona între 2.766,10 şi 2.817,90 dolari/uncie.
Piaţa monetară a fost calmă, în condiţiile în care aceasta s-a obişnuit cu nivelul mai scăzut al lichidităţii.
Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,94%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6 la 6,01% iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,11%.
Ministerul Finanţelor şi-a propus să se împrumute luna aceasta cu cel puţin 8,4 miliarde lei, cu 2,27 de miliarde de lei mai mare decât cea care a fost programată în ianuarie.
Lunea aceasta, Trezoreria s-a împrumutat 799 milioane lei, valoare aproape identică cu cea programată iniţial, cu scadenţa în august 2025 pentru care a acceptat o dobândă anuală de 6,47%, apropiată de cea referinţă a BNR, care este de 6,5%. Finanţele au mai atras încă 590,1 milioane lei, faţă de o valoare programată de 500 milioane lei, printr-o emisiune cu scadenţa în aprilie 2029, la un randament mediu anual de 6,30%.
Trezoreria se va împrumuta în perioada următoare din pieţele internaţionale, prin emisiuni de obligaţiuni cu scadenţa la 5 ani, în 2030 şi 9 ani, în 2034, denominate în euro şi cu o emisiune la 12 ani, scadentă în 2037, denominată în dolari. Costurile pentru aceste împrumuturi vor fi însă mult mai mari decât la precedentele emisiuni, în condiţiile în care marile agenţii de rating au semnalizat creşterea riscurilor pentru România.
Deprecierea monedei unice faţă de cea elveţiană a ridicat cursul francului la 5,2985 lei, faţă de 5,2655 lei, la începutul săptămânii trecute. La rândul ei, lira sterlină a urcat la 5,9826 lei, lunea trecută.
Media monedelor din regiune se deprecia la 4,2305 zloţi/euro, respectiv 409,30 forinţi/euro.
Aprecierea monedei americane a afectat piaţa cripto. După o săptămână în apropierea recordului de 109.024 dolari, atins în 20 ianuarie, bitcoin a scăzut lunea aceasta la 91.252 – 97.696 dolari. Ethereum s-a prăbuşit faţă de sfârşitul săptămânii trecute de la 3.420 dolari la 2.176 dolari.
