Economic

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Provocările curente accentuează nevoia de investiţii care să susţină creşterea productivităţii

Anul 2025 găseşte România şi lumea întreagă într-un moment de răscruce, în care cunoscute vulnerabilităţi pe termen lung se accentuează (îmbătrânirea populaţiei în multe ţări dezvoltate şi emergente, deteriorarea mediului, agravarea inechităţilor sociale), iar transformarea indusă de avansul tehnologiilor digitale devine deja dificilă.

Deşi dificultăţile menţionate pot fi depăşite prin colaborare şi efort concertat, competiţia dintre ţări şi blocuri economice/ideologice care a devenit tot mai intensă, necesită resurse mai ample, iar accentul pe rezilienţă şi competitivitate devine tot mai important.

Această nouă realitate valabilă în oricare dintre cele circa 200 de ţări de pe glob, este percepută diferit în funcţie de particularităţi locale. Pentru România, din cauza amplasării geografice în proximitatea războiului dintre Rusia şi Ucraina şi totodată la graniţa blocului geopolitic şi economic al Uniunii Europene, ca şi pentru alte ţări în situaţie similară, efortul şi resursele necesare pentru a asigura stabilitatea şi soliditatea sistemelor (economice, sociale, politice, de securitate etc), raportate la dimensiunile ţării (suprafaţă, populaţie, economie) sunt mai mari.
În acelaşi timp, deşi ţara noastră a înregistrat progrese uriaşe de la aderarea sa la Uniunea Europeană, creşterea economică a fost în unele perioade însoţită şi de dezechilibre care, cu precădere în ultimii ani, pe fondul crizelor cunoscute, s-au accentuat şi necesită o abordare urgentă.

Nivelurile persistent ridicate ale deficitului de cont curent şi deficitului fiscal (cele două fiind strâns legate), se numără printre principalele preocupări în momentul actual în ceea ce priveşte sustenabilitatea economiei Româneşti. Cel puţin în cazul deficitului de cont curent, nivelurile productivităţii şi competitivităţii exercită o influenţă semnificativă.

Pentru aceste motive, reaccelerarea dinamicii ascendente a productivităţii şi îmbunătăţirea celorlalte elemente care concură la îmbunătăţirea competitivităţii se numără printre condiţiile necesare pentru revenirea la un ritm mai alert de creştere economică sustenabilă.

Altminteri, aşa cum o demonstrează inclusiv evoluţiile din ultimii ani, majorarea veniturilor din muncă decuplată de dinamica economiei şi productivităţii conduce la mai multe importuri, deficite gemene greu de corectat, extinderea datoriei publice şi creşterea dobânzilor aferente acesteia.

În teoria economică, conceptul de productivitate este abordat din multiple perspective. O importanţă deosebită este acordată studierii productivităţii fiecărui factor de producţie în parte (ex. munca, capitalul), dar şi a câştigurilor de productivitate rezultând din elemente a căror influenţă este dificil de cuantificat, respectiv progresul tehnologic, creşterea eficienţei, combinarea optimă a factorilor de producţie, îmbunătăţirea climatului organizaţional şi instituţional (organizare, guvernanţă, legislaţie, politici), nivelul de pregătire a salariaţilor, factori exogeni favorabili (condiţii de mediu şi stabilitate geo-politică) etc.

O perspectivă de a aborda productivitatea este să privim la progresul tehnologic prin asociere cu noţiunea de productivitate totală a factorilor, cunoscută şi sub denumirea de reziduu Solow, după numele celui care l-a introdus şi pentru care a luat Premiul Nobel. Acest concept măsoară efectele pe care eficienţa în procesul de producţie îl are asupra evoluţiei PIB. Progresul tehnologic poate surveni pe baza mai multor factori, precum modificări în compoziţia forţei de muncă, proceduri şi guvernanţă mai adecvate, capital uman, cercetare şi inovaţie, alocarea resurselor în economie, specializarea în anumite arii etc. După cum reiese din această descriere, în funcţie de natura factorilor menţionaţi, productivitatea totală a factorilor poate fi descompusă în funcţie de contribuţia factorului muncă, respectiv a factorului capital. Efectele progresului tehnologic pot avea un grad ridicat de persistenţă sau pot fi chiar permanente, însă pot avea şi efecte care se resimt doar la frecvenţa ciclului economic. Altfel spus, unele evoluţii ale progresului tehnologic sunt responsabile pentru tendinţele pe termen lung observate în economie, în timp ce altele influenţează evoluţiile ciclice. În cazul ţărilor din Europa Centrală şi de Est, aderarea la Uniunea Europeană a adus transformări ireversibile pentru economii şi productivitate. Totodată, raportul Draghi de creştere a competitivităţii UE pe plan internaţional prevede unele măsuri care de facto determină efecte de creştere a progresului tehnologic, în special în zone care să influenţeze tendinţele pe termen lung din economie, adică o creştere economică sustenabilă.

Aşadar, factorii care influenţează productivitatea sunt numeroşi, iar pentru a acţiona asupra celor mai mulţi dintre aceştia este nevoie de finanţare, deopotrivă publică şi privată, dar şi de alocarea eficientă a fondurilor.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...