Economic

„Ţara înapoi” cu coada pe sus ne costă tot mai mult

La sfârşitul acestei săptămâni, după închiderea pieţei locale, agenţia Standard & Poor's urmează să prezinte raportul său privind România, după ce la sfârşitul anului trecut Fitch a menţinut ratingul la „BBB-” dar a schimbat perspectiva de la stabilă la negativă, următorul pas fiind retrogradarea în categoria „junk“, ţară nerecomandată investiţiilor!

O astfel de decizie se poate datora instabilităţii politice, cu un guvern care se află la doar câteva voturi de schimbare, în condiţiile în care suveraniştii şi izolaţioniştii se găsesc pe val, mizând în cursa prezidenţială locală pe un candidat legionar, în timp ce datoria bugetară se majorează constant.

Acestea au condus la majorarea riscului de ţară iar dobânzile la care se poate împrumuta România au urcat, începând cu primul tur al prezidenţialelor, de la circa 6,5% la 7,5% sau chiar 8%, echivalentul a circa 1 miliard de euro, în condiţiile în care guvernul trebuie să împrumute în acest an 231 de miliarde de lei, în lei şi valută. De altfel, România este, în prezent, cel mai mare emitent de datorie suverană în euro din regiunea Europei Centrale şi de Est.

În piaţa secundară de la BVB, titlurile de stat cu scadenţa la 10 ani au fost cotate la începutul acestei săptămâni la un randament de 8,15%, faţă de 7,48%, la sfârşitul anului trecut.

Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, îşi încheia un articol publicat de cursdeguvernare.ro, spunând „cei care vor să îşi ia ţara înapoi s-ar putea să se trezească într-o Românie care seamănă mai mult cu cei «3F» din anii ’80 (frig, foame, frică), decât cu cei «3C» ai ultimilor ani (călătorii, chefuri, cumpărături).”

Trezoreria s-a împrumutat lunea aceasta cu 300 milioane lei, la o dobândă medie anuală de 7,93%, pentru scadenţa februarie 2038, iar cererea de cumpărare s-a ridicat la 669 milioane lei.

Efortul BNR de a menţine un curs stabil în perioada rămasă până la noile alegeri prezidenţiale, dar şi împrumuturile bilaterale făcute de Finanţe din piaţa locală, cât şi incertitudinile legate de politicile fiscale ale guvernului, au condus la scăderea lichidităţii zilnice din piaţă de la 50 - 60 de miliarde de lei la 20 – 30 de miliarde de lei.

Aceasta a făcut ca indicii ROBOR să cunoască o creştere constantă, imediat după primul tur al prezidenţialelor.
La începutul acestei săptămâni, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 s-a oprit la 5,94%, faţă de 5,55%, la începutul lui noiembrie. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6% iar cel la 12 luni la 6,09%.

Piaţa valutară este stabilă, aşa cum îşi doreşte BNR, iar cursul euro a urcat luni marginal de la 4,9759 la 4,9765 lei, faţă de 4,9751 lei la începutul săptămânii trecute. Însă cotaţiile au urcat la palierul superior al ultimelor luni de 4,976 – 4,977 lei.
Înainte de primul discurs al lui Donald Trump, în calitate de preşedinte al Statelor Unite, care ar urma să dezvăluie priorităţile economice şi politice ale Administraţiei sale, pieţele se arătau prudente. Euro se tranzacţiona în culoarul 1,0267 – 1,0327 dolari iar media monedei americane a scăzut la 4,8238 lei, de la 5,9109 lei, lunea trecută.
Cursul francului elveţian a scăzut de la 5,2980 la 5,2821 lei iar cel al lirei sterline de la 5,8939 la 5,88 lei.

Preţul gramului de aur a crescut la 420,2344 lei, aproape de maximul istoric de 420,8502 lei, atins joia trecută. Metalul galben se aprecia la 2.690,60 – 2.712,80 dolari/uncia.

Cotaţia bitcoin a atins luni un nou record de 109.024 dolari, cu câteva ore înainte de învestirea lui Donald Trump, care şi-a lansat sâmbătă propria monedă digitală, numită „Official Trump”, şi care a anunţat relaxarea reglementărilor în acest domeniu.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...