Leul ar putea încheia 2024 cu o depreciere minimă, evoluţie identică cu cea din ultimii ani care s-a limitat la 1 – 2%, fiind cea mai stabilă monedă din regiune. Cursul de schimb este principalul instrument al BNR în lupta cu inflaţia şi un factor de stabilitate politică, în condiţiile în care tendinţele izolaţioniste s-au înmulţit în rândul electoratului.
Acum câteva luni, Valentin Lazea, economist şef al BNR, afirma că cursul leu/euro, nu este apreciat „în termeni reali efectivi cu mai mult de 5%”. Declaraţie confirmată recent de guvernatorul BNR care a spus că „indicele cursului real efectiv al leului după unele date ar putea să arate o anumită supraevaluare, minoră, undeva sub 5%”.
În schimb, analiştii BCR văd leul supraapreciat cu 6 – 7% şi anticipează „o depreciere treptată a leului nominal în timp, cu îmbunătăţirea fundamentelor care să ducă moneda către valoarea ei justă”.
Miercurea trecută, cursul euro a scăzut la 4,9684 lei, minimul ultimelor şase luni, dar a început această săptămână la 4,9759 lei, când cotaţiile au urcat de la 4,973 la 4,976 lei.
Presiunea pe leu este pusă pe adâncirea deficitului bugetar şi a celui de cont curent, care s-a majorat în primele zece luni la 24,21 de miliarde de euro, în timp ce datoria externă totală a României a crescut în aceeaşi perioadă la 186,348 miliarde euro.
La deprecierea leului a contribuit şi majorarea inflaţiei anuale în noiembrie la 5,1%, faţă de 4,7% în octombrie.
Creşterea indicilor ROBOR cu circa 7% faţă de începutul lui septembrie, s-a temperat după decizia CCR de a anula alegerile prezidenţiale, iar lichiditatea din piaţă a revenit la valori mai normale.
La începutul acestei săptămâni, cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,91%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,02%.
Chiar dacă BCE a redus cu 25 puncte de bază dobânda pentru facilitatea de depozit la 3%, iar Franţa şi Germania se confruntă cu instabilitate politică, euro a fluctuat vineri între 1,0453 şi 1,0525 şi a închis peste Ocean la 1,0502 dolari, în timp ce Bundesbank a prognozat o creştere a PIB-ului Germaniei în 2025 de doar 0,2%. Cursul dolarului a crescut de la 4,6980 lei, la începutul săptămânii trecute, la 4,7430 lei, lunea aceasta.
Atenţia pieţelor este îndreptată către şedinţa de politică monetară a Fed, care se va desfăşura marţi şi miercuri, şi a declaraţiilor care vor urma. Analiştii anticipează o scădere a dobânzilor cu 0,25%, după ce inflaţia anuală din SUA a crescut în noiembrie la 2,7%, mai sus cu 0,3% faţă de octombrie.
Contractarea economiei britanice cu 0,1% în octombrie pentru a doua lună consecutiv, a depreciat lira sterlină faţă de euro. Cursul a atins joia trecută maximul istoric de 6,0336 lei , dar a scăzut luni la 5,9983 lei.
Banca Naţională a Elveţiei a redus dobânda de la 1 la 0,5%, cea mai scăzută valoare din noiembrie 2022, iar cursul francului a lunea aceasta la 5,3173 lei.
Preţul gramului de aur a scăzut lunea aceasta la 405,4657 lei, după ce metalul galben s-a depreciat la 2.643,30 – 2.661,30 dolari/uncie.
Bitcoin a atins lunea aceasta un maxim de 106.483 dolari, aprecierea criptomonedei fiind de circa 50% de la anunţarea victoriei lui Donald Trump la prezidenţialele din SUA. Ethereum se tranzacţiona între 3.883 şi 4.022 dolari.
Analiza cuprinde perioada 9 – 16 decembrie
