Din ajun de Moş Nicolae şi până pe 17 decembrie, moment al Galei Colindului Vâlcean, tot judeţul va răsuna de cântecele tradiţionale dedicate Naşterii Domnului sau de urările de împlinire şi sănătate într-un an nou.

40 de trupe de colindători din Vâlcea intră anul acesta în festival, după cum anunţă Alin Pavelescu, directorul al Centrului pentru Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Vâlcea sau, pe scurt, Centrul de Creaţie Vâlcea.

Un show de gală

Sunt nouă ani de când colindul vâlcean, cu toate notele sale distincte, în funcţie de zonă, răsună amplu în diverse amfiteatre locale. Grupurile de colindători cresc şi ele de la an la an.

“Avem 40 de cete de colindători care s-au înscris deja în festival. Încă mai încerc să văd dacă sunt alte localităţi din judeţ care mai pot adăuga grupuri de colindători. Oricum, anul acesta avem un traseu de colindat prin judeţ care va merge de la Călimăneşti spre Slătioara, Diculeşti, Voineasa sau Drăgoeşti, punctul culminant fiind gala de la Râmnicu Vâlcea, pe 17 decembrie”, ne povesteşte Alin Pavelescu.

În funcţie de localitatea în care se ţin spectacolele, grupurile de colindători sunt invitate să îşi facă „încălzirea” pentru recitalul de gală, ţinut la Casa de Cultură a Sindicatelor din Râmnicu Vâlcea. Ca o surpriză pentru cetele de colindători vâlceni, dar şi pentru public, pe scenă, în acest an, vor urca Nicolae Furdui Iancu, Tudor Furdui Iancu şi Ansamblul instrumental „Crai Nou”.

Colindele atipice din Vâlcea

Dacă participarea la colindul colectiv din preajma Ajunului este o practică generală pe întreg teritoriul judeţului, în câteva zone distincte, colindele îmbracă forme atipice sau chiar personalizate pe modelul gospodăriei vizitate de cetele colindătorilor, aşa cum este

Ţara Loviştei o zonă influenţată de tradiţiile populare specifice unor regiuni distincte: Oltenia, Muntenia şi Transilvania.

Micile comunităţi montane de pe versanţii vestici ai Făgăraşului sau de pe Valea Lotrului au tradiţii de negăsit în alte părţi ale Vâlcii. Un prim exemplu este dat de modul în care se colindă în comuna Racoviţa.

“La noi, sărbătoarea Crăciunului are anumite note distincte. În primul rând, avem un colind al junilor, al celor necăsătoriţi. E drept că vremurile actuale fac ca în ceată să fie incluşi şi bărbaţi celibatari de 35-40 de ani, dar este un colind tipic masculin şi practicat, aşa cum am spus, doar de cei necăsătoriţi. Apoi, avem partea de colind pe gospodărie. Practic, în timpul colindului clasic de Ajun, fiecărei gospodării sau, mai bine spus, fiecărui gospodar i se dedică o colindă specifică modelului de gospodărie şi familiei. Sunt colinde pentru gospodarii care au numai fete, sunt altele pentru cei care nu au copii şi, în acest caz, urările de bine merg spre bunăstarea animalelor. Sunt colinde dedicate şi celor care se ocupă cu vânătoarea. Tradiţia încă se păstrează în comunitate şi, ţinând cont că, la final de colind, se organizează o petrecere a cetei de colindători, mă bucur să văd an de an sala Căminului Cultural plină”, mărturiseşte primarul comunei Racoviţa, Narcis Iliescu.

Punct comun pentru tot nordul Vâlcii

Colinda personalizată pentru fiecare gospodărie în parte este un element comun pentru comunităţile din zona montană de nord a Vâlcii. În Malaia, în Câineni, Boişoara, Perişani sau Titeşti, genul acesta de colind este încă păstrat şi practicat de colindători.

“Este un element cultural specific comunităţilor mici şi izolate. Ţara Loviştei reprezintă un nucleu vâlcean al acestor tradiţii ancestrale. Au o specificitate aparte, cu note şi caracteristici neîntâlnite în alte comunităţi din judeţ. Din punct de vedere etnologic, intră într-o nişă culturală unică”, spune Petruţ Constantinescu, directorul Filarmonicii „Ion Dumitrescu” Râmnicu Vâlcea şi autor al unei teze de licenţă pe această temă.