Alegerile parlamentare devin tot mai disputate, anul acesta înregistrându-se un număr total de 8302 candidaţi la fotoliile din Camera Deputaţilor şi Senat. Este o creştere considerabilă faţă de campaniile precedente: 7136 în 2020 şi 6477 în 2016.
Situaţia este favorizată şi de apariţia unor noi partide pe scena politică din România în ultimii 4 ani, dar şi de interesul manifestat de candidaţii independenţi pentru alegerile parlamentare.
În Mehedinţi, competiţia este pe viaţă şi pe moarte
Cu un număr mai mare de candidaţi pentru aceleaşi mandate de parlamentar alocate în funcţie de populaţia fiecărui judeţ, competiţia electorală din acest an atinge cote dramatice în unele zone. Judeţul Mehedinţi este în topul circumscripţiilor electorale unde se anunţă o bătălie acerbă. Pentru cele 4 posturi de deputaţi se războiesc 88 de pretendenţi, iar la Senat figurează 60 de candidaţi pentru 2 locuri eligibile.
La nivel naţional, pentru locurile din Camera Deputaţilor cea mai mare competiţie este în Giurgiu (23 candidaţi/loc), Mehedinţi (22), Călăraşi, Ilfov, Ialomiţa (21), iar cea mai mică la Dolj, cu 14.
La Senat, concurenţa pe un loc în camera superioară a Parlamentului este de: 30 la Mehedinţi, urmată de Gorj şi Brăila, cu 29 şi Giurgiu cu 28. Cea mai mică este la Bucureşti, de 16.
Creşterea de peste 5% a candidaţilor de sex feminin în listele electorale nu garantează totuşi plasarea acestora pe un loc eligibil. Astfel, doar 23% din candidate sunt pe locul 1 , 38% ocupă locul second în listele de candidaţi, 44% sunt pe locul 3 şi 42% pe locul 4. Aceastea, în contextul în care, pe listele de la Senat, în majoritatea cazurilor, locul 2 nu contează.
Diaspora aruncă în luptă 21 de candidaţi/loc la Camera Deputaţilor şi 26 la Senat.
În regiunea Olteniei, Vâlcea are 102 candidaţi la Camera Deputaţilor şi 53 la Senat. Doljul înregistrează 139 de candidaţi CDEP şi 74 la Senat, Oltul înscrie în bătălia deputaţilor 107 pretendeţi şi alţi 66 la Senat, Gorjul are 100 de candidaţi pe listele de la Camera Deputaţilor şi 58 înscrişi pe listele de la Senat.
Procentul femeilor, în creştere
Per total, procentul de candidaturi ale femeilor a crescut la 35%, de la 29,5% în 2020. În 2016 femeile au reprezentat 27,7% din totalul candidaţilor. Procentele sunt relativ similare la cele două camere: la Senat femeile reprezintă 34,7% din candidaţi, iar la Camera Deputaţilor 37%. Dintre candidaţii independenţi, doar aproape 8% sunt femei la Camera Deputaţilor, iar la Senat nu există nicio candidată.
Pe listele candidaţilor din diaspora, 45% sunt femei, urmează Ilfov (43%) şi Alba (40%). La Camera Deputaţilor cele mai multe femei se regăsesc în Ilfov şi Alba (41%), respectiv Hunedoara şi Bucureşti (40%). Cel mai mic procent se regăseşte în Arad, Sibiu şi Gorj (29%) şi Călăraşi (28%). La Senat cele mai multe femei se regăsesc în Ilfov (48%) şi Sibiu (46%), respectiv Brăila şi Vaslui (44%). Cel mai mic procent se regăseşte în Suceava (26%) şi Cluj (28%).
Dintre partidele cu peste 250 de candidaţi validaţi la nivel naţional, procentual cele mai multe femei se regăsesc la SOS România (45%), PSDU şi ADN (44%), PSDI (40%) sau ANC (46%). PSD a înregistrat 33% candidate, PNL 28%, USR 32%, AUR 29%, UDMR 35%, PRA 39%, FD 26%, REPER 38% sau DREPT (37%). Dacă ne uităm comparativ la 2020, multe partide au înregistrat o creştere. De exemplu, PSD avea 26%, PNL 25%, USR 25% şi UDMR 29%. AUR a înregistrat un regres, de la 30%.
