Şi-a găsit un model în politică şi administraţie în persoana primarului Mircia Gutău, actualul preşedinte PSD Râmnicu Vâlcea, dar, dincolo de perspectiva administrativă oferită de Râmnic, deputatul Neaţă găseşte satisfacţie în vizitele întreprinse în Stoileşti, în Popeşti (localitate unde şi-a făcut debutul ca om al legii – n.r.) şi, în general, în orice zonă purtătoare de tradiţii din Vâlcea şi din România. Proiectul legislativ privit ca o prioritate pentru mandatul 2024-2028 este unul legat de pericolul traficului şi consumului de droguri, dar acestuia se adaugă intervenţii legislative pe iniţiative ce vizează o dezvoltare unitară a zonelor rurale din România, cu focus pe dezvoltarea zonelor montane şi a agroturismului. Elementele care îl definesc pe Eugen Neaţă ca vâlcean şi om dedicat intereselor comunităţii sunt expuse chiar de către acesta într-un interviu acordat publicaţiei „Săptămâna în Oltenia”.

Reporter: Domnule Eugen Neaţă, copilăria şi adolescenţa dumneavoastră este clar influenţată de locul natal, Râmnicu Vâlcea. Ce alte zone din judeţ şi-au pus amprenta asupra formării dumneavoastră?

Eugen Neaţă: M-am născut la Râmnicu Vâlcea, dar am copilărit la Stoileşti. Am descoperit lumea la Stoileşti, adică mi-am cunoscut acolo familia, prietenii, întreaga natură, de la firul de iarbă şi până la stelele de pe cer. Am fost la şcoală la Stoileşti şi îmi face o deosebită plăcere să mă revăd şi acum cu colegii de atunci şi cu primii mei dascăli.
În adolescenţă am descoperit mai multe locuri din judeţ urmându-l ca ucenic, în vacanţele şcolare, pe tatăl meu-Petre, care era mare meşter în utilaje de foraj şi extracţie a petrolului. Cunosc universul rural de la muncile câmpului şi până la obiceiurile şi tradiţiile populare şi de la activităţile cu specific industrial şi până la păstrarea valorilor tradiţionale şi a ordinii sociale.

Mi-am început cariera de poliţist în comuna Popeşti, un alt loc în care mă întorc şi acum cu nostalgia anilor mei de început. M-am format ca om şi ca profesionist sub influenţa acestor localităţi cărora li s-a adăugat, desigur, mai târziu şi substanţial, municipiul Râmnicu Vâlcea şi întregul judeţ, aşa cum ştiţi.

SiO: Perspectiva unui nou mandat de deputat nu vine ca o surpriză pentru dumneavoastră, în condiţiile în care v-aţi dovedit unul dintre cei mai activi parlamentari vâlceni. Ce îi trebuie judeţului în următorii 4 ani şi ce credeţi că veţi putea iniţia în acest sens în următorul mandat din Legislativ?

E.N.: Cel care ştie cel mai bine ce îi trebuie judeţului Vâlcea în următorii ani este preşedintele judeţean Constantin Rădulescu. Şi-a început recent cel de al treilea mandat, câştigat cu unul dintre cele mai ambiţioase proiecte de dezvoltare din câte au existat la acest nivel. Din perspectiva mea de parlamentar, am contribuit de-a lungul timpului, prin iniţiative legislative, la modernizarea legilor care permit investiţii mai curajoase în turismul montan, specific judeţului Vâlcea, dar cu aplicabilitate la nivel naţional. Ori de câte ori a fost nevoie de modificări legislative pentru evoluţia localităţilor vâlcene, am cercetat şi am iniţiat legi noi, cum este aceea care permite trecerea unor bunuri din proprietate naţională în proprietate locală cum sunt pădurile din proximitate pentru realizarea pădurilor-parc sau cinematografele şi a alte obiective de interes comun. Este nevoie şi de îmblânzirea legislaţiei care a condus în mod nedrept la desfiinţarea acvaculturilor de peşte, cum era cea de la Brădişor şi multe altele de acest fel.

De asemenea, după cum ştiţi, sunt preocupat de crearea unei legislaţii care să facă instituţiile cu atribuţii pe linia prevenirii şi combaterii traficului şi consumului de droguri, să-şi facă treaba cu mai multă responsabilitate. Să-i ajute, totodată, deopotrivă pe aceştia dar şi pe părinţii lor în luarea unor măsuri eficiente pentru a-i ţine departe de acest flagel pe tinerii noştri şi de a-i trata pe cei care sunt prinşi în această capcană a consumului de droguri.

SiO: Una dintre caracteristicile judeţului este zona montană care acoperă aproape 50% din suprafaţa Vâlcii. Cum vedeţi viitorul acestor zone?

E.N.: Exact cum îl văd şi vâlcenii care trăiesc în nordul judeţului. Generos cu cei care investesc în turismul montan şi cu aceia care continuă ocupaţiile tradiţionale de aici: oieritul şi creşterea animalelor, pomicultura, în zonele mai joase de relief, exploatarea lemnului şi a resurselor de apă pe care le oferă munţii şi păstrarea cu grijă a calităţii mediului prin exploatarea înţeleaptă a resurselor naturale de aici.

Valea Lotrului cunoaşte deja o creştere exponenţială a interesului turistic ca urmare a staţiunii de schi care funcţionează aici şi a aventurii montane oferite de traseul Transalpina, cel mai spectaculos din România, după părerea mea. Ne trebuie ceva asemănător şi în Ţara Loviştei şi nu mă îndoiesc că există planuri în acest sens, ca urmare a realizării autostrăzii ce traversează această regiune. Am lucrat la legi care ajută dezvoltarea turismului montan şi voi continua pe această linie şi în mandatul următor.

În urmă cu câteva luni m-am implicat, la cererea unui grup de obşti, în recunoaşterea oficială a activităţilor economice pe care le dezvoltă în zootehnie şi sunt în curs de documentare a facilităţilor care pot fi acordate meşterilor populari din zona aceasta.

SiO: Forţa de muncă activă de la sate s-a redus drastic în ultimele două decenii şi trendul va continua şi în următorii ani. Care sunt şansele actuale şi proiectele necesare pentru atragerea tinerilor către zona rurală?

Noile tehnologii oferă deja o forţă de muncă specializată, care face posibilă continuarea oricărei activităţi din agricultură. De la munca pământului şi până la recoltarea produselor. Tinerii care îşi doresc să trăiască şi să muncească la ţară o fac deja de pe cu totul altă platformă decât au făcut-o generaţiile din trecut. Activităţile cu specific rural se pot face acum cu mai puţină muncă fizică şi cu mai multă ştiinţă de carte şi cu mai mult curaj. Personal, cred că satul vâlcean are multă nevoie de spirit antreprenorial şi de nimic altceva. Imediat după revoluţie apăruseră pe câmp animalul de povară şi plugul ţinut de coarne de gospodar. N-am mai văzut această scenă de foarte mulţi ani.

În ultimul timp am alergat de la o localitate la alta pe drumurile modernizate de Consiliul judeţean şi am văzut din ce în ce mai multe gospodării noi, utilate cu tehnologie de lucru modernă, prin proiecte naţionale şi europene şi destul de multe ferme mici şi mijlocii, producătoare de cereale pe spaţii din ce în ce mai mari şi de legume după metode aduse acasă de cei care au lucrat în Occident. Tinerii sunt cei care alimentează acest fenomen şi ei o fac profitând de fondurile naţionale şi de fondurile europene nerambursabile, bineînţeles. Trebuie continuat acest proces care este unul natural şi sprijinit în mod corespunzător de stat.

SiO: În discursul public al politicienilor termenii „naţionalist” şi „patriot” se învălmăşesc în mai toate frazele. Vă consideraţi naţionalist sau patriot? Cum diferenţiaţi aceste nuanţe?

E.N.: Eu înţeleg naţionalismul ca acţiune de apărare şi de protejare a drepturilor şi a aspiraţiilor naţionale în faţa celor care atentează la aceste valori. Patriotismul nu este o acţiune, ca naţionalismul, ci un sentiment de dragoste pentru poporul în care te-ai născut şi pentru patria pe care o locuieşte el. Sunt un patriot incurabil, pentru că îmi iubesc ţara şi poporul şi un naţionalist convins pentru că sunt întotdeauna gata să apăr valorile noastre comune, în faţa oricărui duşman. Cu cât este mai puternică şi mai adevărată, cu atât mai mult iubirea se aşează adânc în suflet, acolo unde este locul patriotismului real. Cât despre naţionalism, el poate străluci numai în lumina însângerată a unei bătălii, faţă în faţă cu cel care te ameninţă cu adevărat. Patriotismul şi naţionalismul de paradă îmi sunt total necunoscute, vreau să spun.

SiO: În afară de locul natal, ne puteţi menţiona alte trei zone din Vâlcea care pentru dumneavoastră au o încărcătură emoţională deosebită?

E.N.: Viaţa m-a purtat peste tot în judeţul Vâlcea. Activitatea mea de poliţist, de comandant şi cea de politician, în primul rând. În ultimii opt ani nu a existat o localitate, oricât de mică, pe care să nu o fi vizitat măcar o dată şi de care să nu mă fi minunat ca de cel mai frumos loc de pe acest pământ. Vâlcea are această calitate de a se afla la intersecţia unor zone cu obiceiuri şi tradiţii diferite. Oltenii se întâlnesc aici, pe teritoriul judeţului Vâlcea, cu muntenii, cu bănăţenii şi cu ardelenii. Vedeţi ce nedreptate aş face pomenind numai trei locuri dintre cele două municipii, nouă oraşe, şaptezeci şi opt de comune şi peste şase sute de sate câte are în componenţă judeţul nostru! Am spus la începutul interviului că m-am născut la Râmnicu Vâlcea, am copilărit la Stoileşti, am debutat profesional la Popeşti şi mi-am desfăşurat, în mare parte, activitatea de poliţist la Râmnicu Vâlcea, unde şi locuiesc, împreună cu familia mea. Trăiesc şi lucrez însă peste tot acolo unde se află cele aproape patru sute de mii de vâlceni.

SiO: Unde veţi petrece Sărbătorile de Iarnă? Este o destinaţie des frecventată de către dumneavoastră?

E.N.: Acasă, ca de obicei. La Râmnicu Vâlcea, împreună cu Mirela, soţia mea şi cu fiica noastră, Teodora. La Stoileşti, împreună cu mama-Ileana şi cu surorile mele - Rozica şi Manuela şi, din nou, la Râmnicu Vâlcea, cu prietenii mei şi cu oamenii ieşiţi pe străzi. Asta fac de fiecare dată: mă bucur să fiu împreună cu oamenii cei mai apropiaţi.

SiO: Un mesaj de final de an pentru români şi, în special, pentru vâlceni?

E.N.: Să fim buni, să fim împreună, să fim drepţi şi să ne iubim. Să ne respectăm locul care - depinzând de fiecare dintre noi - poate fi cel mai bogat, cel mai frumos şi cel mai îndrăgit loc de pe acest pământ!!