Sunt gospodari, sunt inventivi şi caută să îşi fidelizeze clienţii din zona urbană. Micii producători din Vâlcea au descoperit de ceva vreme că nu toate familiile din oraşe, în special din Râmnic, mai dispun de timpul şi priceperea necesară pentru aprovizionarea cămării pentru sezonul rece.
Aşa că, prin intermediul paginii de Facebook „Producători locali Vâlcea”, gospodarii din tot judeţul, spre 5.000-6.000 la număr, îşi comercializează cu uşurinţă marfa, spre deliciul celor care îşi pregătesc acum cămara de iarnă.
Bazarul online al gospodarilor din Vâlcea
De la legume proaspete, borcane de dulceaţă, de zacuscă sau de murături, lactate, produse apicole ori animale de sacrificat sau pentru împerechere, pagina FB a producătorilor locali este un adevărat bazar de oferte.
Spre exemplu, familia de apicultori Moşteanu, din comuna Milcoiu are livrări zilnice ale produselor din stupină către Râmnicu Vâlcea şi zonele limitrofe.
„Sunt destule persoane care comandă zilnic sau aproape zilnic diverse cantităţi de miere, faguri cu miere, tinctură de propolis sau miere pregătită după o reţetă din familie, cu sâmburi de nucă.
În general, cantitatea totală justifică efectuarea unui drum zilnic către Râmnicu Vâlcea, Băile Olăneşti, Călimăneşti”, explică Cosmin Moşteanu, un apicultor vâlcean care a reuşit chiar să îşi creeze propriul brand pe piaţa locală. Din stupina lui către clienţi, produsele pleacă la preţuri destul de avantajoase: 70 de lei kilogramul de miere de salcâm, 15 lei caserola de fagure cu miere (250 gr), 22 lei kilogramul de miere de rapiţă, 25 de lei kilogramul de polifloră, 50 lei kg de catină scăldată în miere, 25 de lei pentru un borcan de miere de salcâm cu sâmburi de nucă etc.
„Pe noi de scuteşte de stat cu ziua în piaţă. Apoi, avem persoane fizice, care, de obicei, cumpără miere polifloră, miere de salcâm, tinctură de propolis sau faguri cu miere. Luăm comenzi şi de la pensiuni, hoteluri sau laboratoare de cofetărie, iar aici cererea merge spre celelalte produse”, adaugă apicultorul vâlcean.
Conserve livrate direct la uşă
Din alte zone, în special din sudul Râmnicului, apar imediat cultivatorii de legume. Spre deosebire de oferta pe care unii dintre ei o expun direct în piaţă, cei mai descurcăreţi s-au orientat deja către conservele pe care gospodinele de pe vremuri le aşezau direct în raft.
Astfel, preţurile murăturilor, zarzavatului de ciorbe, al diverselor tipuri de zacuscă au plecat în această toamnă de la 15-22 lei, în funcţie de volumul recipientelor în care au fost conservate.
De la Drăgăşani, de exemplu, la capitolul zacuscă, d-na Elena Mihăescu lansează în online o ofertă de-a dreptul irezistibilă: „Avem următoarele sortimente: Zacuscă ţărănească: de vinete, de vinete cu ciuperci, de spanac,de dovlecei, de fasole, de vinete picantă. Sunt produse fabricate în mod artizanal, totul copt pe jar din coceni de porumb, fiert la tuci, sterilizat. Nu facem livrări la domiciliu, dar chiar şi aşa oamenii sună şi vin să cumpere de la noi. Reţele sunt moştenite din familie sau preluate de la cunoştinţe din zonă”, spune mândră gospodina din „Oraşul Viilor”
Pe lângă acestea, gutuile de Băbeni au un preţ de 5 lei/kg, iar livrarea unui kilogram de castane comestibile în Râmnicu Vâlcea se face contra unui cost de 15 lei. Din Băile Olăneşti, Păuşeşti; Goleşti sau Budeşti, vin ghebele, la preţuri de 12-15 lei/kg. Un adevărat răsfăţ de toamnă pentru pofticioşii care se pregătesc şi de Postul Crăciunului
„Leguma” favorită a românului: porcul
Vine sezonul în care, tradiţional, toată lumea caută să aibă rezervele de carne necesare pregătirii meselor de sărbători. De la Ignat şi până după Bobotează, porcul este „leguma” favorită a românului. Anul acesta, preţul în viu al godacilor umflaţi până la 120-160 kg pleacă de la 20 de lei, iar carcasa atinge un preţ de 25-27 lei. „În gospodărie mai am un singur grăsun de vânzare. L-am pus la ofertă carcasă la 27 lei kilogramul. Este un porc mare, bate spre 200 kg în viu, aşa îl pot tranşa pe jumătate, pe sfert, în funcţie de cum se găsesc cumpărătorii. Să ştiţi că lumea de la oraş preferă să cumpere, apoi îmi cere să îl tranşez şi îl bagă la congelat în lăzi frigorifice. Gustul unui porc crescut lent, timp de un an este altul decât al porcilor crescuţi în ferme industriale”, spune Mihai Dobrică, un crescător de animale şi păsări din Roeşti.
Spre deosebire de alţi gospodari din zonă, acesta nu mai stă să şi pregătească deliciile afumate, crud uscate sau prăjite şi puse în untură rezultate în urma sacrificării unui grăsun. „Sunt oameni în zonă care fac cârnaţi, tobă, caltaboşi, slăninuţă afumată, condimentată sau borcane tip garniţă. Dar, mie nu îmi convine. Până şi clienţii au gusturi diferite în pregătirea preparatelor din porc”, mai spune gospodarul din Roeşti.
