Venind în completarea unui amplu studiu OECD care măsoară nivelul de educaţie financiară în 39 de ţări, Institutul de Studii Financiare (ISF) a dezvoltat o cercetare care merge în detaliile nivelului de cunoştinţe şi de implicare din România, un demers absolut necesar pentru o ţară care are printre obiectivele strategice creşterea gradului de educaţie financiară. Semnele progresului se văd mai ales la nivel practic, în condiţiile în care românii utilizează tot mai mult produse şi servicii financiare, inclusiv instrumente cu un grad relativ ridicat de complexitate cum ar fi investiţia prin fonduri.
România ocupă abia locul 35 din 39 de ţări analizate de OECD în ceea ce priveşte nivelul de educaţie financiară. Poate părea o veste foarte proastă, însă, dacă mergem să analizăm în amănunt şi în dinamică, am făcut progrese notabile în această privinţă, în ultimii ani, mai ales că acţiunile de amploare în acest domeniu au început să se manifeste la noi mult mai târziu decât în alte ţări.
Studii Financiare explica, într-un material anterior, citându-l pe directorul ISF, Marian Siminică, faptul că implicare instituţiilor şi a actorilor privaţi în educaţia financiară, inclusiv ca parte a unei strategii naţionale, începe să se vadă atât prin creşterea în clasamentul OECD din 2023 cât şi din perspectivă practică, indirectă, mai precis prin creşterea gradului de utilizare a produselor şi serviciilor financiare, de la banalul depozit bancar până la produse mai complexe, cum ar fi plasamentele bursiere sau asigurările. Acum, cu ocazia lansării studiului ISF se remarcă un astfel de indicator indirect privind creşterea nivelului de educaţie
Studiul dezvoltat de ISF sub titlul “Evaluarea nivelului de educaţie financiară din România” vine să detalieze şi să fundamenteze concluzii deja vizibile. ”Prin acest demers Institutul de Studii Financiare (ISF) subliniază importanţa educaţiei financiare în dezvoltarea abilităţilor esenţiale de economisire şi investiţii, contribuind la creşterea rezilienţei financiare a populaţiei în faţa crizelor economice. Eforturile de educaţie financiară au început să dea roade in ultimul timp, reflectându-se în creşterea consumului de produse şi servicii financiare. Educaţia financiară este corelată cu bunăstarea unei naţiuni, iar schimbările recente din pieţele financiare dar şi creşterea numărului de fraude financiare, au accentuat nevoia de educare în acest domeniu“, declară Valentin Ionescu, preşedintele ISF.
La rândul său, Marian Siminică, directorul Institutului, aduce în discuţie rolul esenţial al educaţiei financiare în dezvoltarea economiei României şi a ţării, în general. ”Educaţia financiară reprezintă un pilon esenţial al dezvoltării societăţii. Pentru creşterea acesteia este necesar ca mai întâi să îi evaluăm nivelul şi să identificăm acele zone în care suntem deficitari. În acest context, studiul realizat de Institutul de Studii Financiare şi bazat pe metodologia OECD/INFE 2023 reprezintă o extindere a studiului realizat de OECD la nivelul a 39 state din întreaga lume, ale cărui rezultate au fost publicate la finalul anului 2023. Centralizarea datelor la nivelul României au relevat o serie de progrese comparativ cu situaţia înregistrată la evaluarea precedentă (2020), însă în continuare nivelul de educaţie financiară al populaţiei este scăzut, necesitând programe de măsuri susţinute”, declară Marian Siminică.
Record istoric pentru investiţiile în fonduri şi alte concluzii interesante
Întregul studiu poate fi cercetat accesând linkul postat mai sus, însă vă prezentăm câteva dintre concluziile lucrării precum şi rolul acestui demers.
În 2023, OECD a desfăşurat un exerciţiu global de evaluare a alfabetizării financiare, utilizând Setul de instrumente OECD/INFE 2022. La acest studiu au participat 39 de state, inclusiv 20 de ţări membre OECD. România a obţinut un scor de 54 din 100, situându-se pe locul 35 din 39 de ţări evaluate. Deşi acest rezultat indică un nivel scăzut al educaţiei financiare, este notabilă o uşoară creştere faţă de evaluările anterioare, în contextul în care media globală a scăzut în aceeaşi perioadă. Nivelul de educaţie financiară a fost urmărit pe cele 3 componente: cunoştinţe financiare, comportament financiar şi atitudini financiare. Fiecare componentă a fost evaluată pe baza răspunsurilor la mai multe întrebări. Pentru a se asigura comparabilitatea rezultatelor, scorurile calculate au fost scalate pe un interval cuprins între 0 şi 100 puncte.
Pentru a îmbunătăţi aceste rezultate, ISF şi alte instituţii financiare din România au intensificat eforturile de educaţie financiară. În 2020, educaţia financiară a fost introdusă ca disciplină obligatorie la clasa a VIII-a, iar în 2022, ziua de 11 aprilie a fost declarată Ziua Educaţiei Financiare. De asemenea, a fost aprobată Strategia de Educaţie Financiară 2024-2030, care stabileşte obiective clare pentru creşterea nivelului de alfabetizare financiară până în 2030.
Eforturile de educaţie financiară au început să dea roade, reflectându-se în creşterea consumului de produse şi servicii financiare. De exemplu, numărul investitorilor activi la Bursa de Valori Bucureşti a crescut de la aproximativ 55.000 în 2020 la aproape 180.000 în prezent. Aceste progrese sugerează că iniţiativele de educaţie financiară contribuie la creşterea rezilienţei şi bunăstării populaţiei, generând totodată creştere economică.
Numărul investitorilor în fondurile de investiţii din România a înregistrat o creştere semnificativă în ultimii ani. La sfârşitul anului 2021, numărul acestora a atins un record de 457.000, cu peste 100.000 mai mult decât în anul precedent . Această tendinţă ascendentă a continuat, astfel că, la începutul anului 2024, numărul investitorilor a depăşit pragul de 600.000, marcând un nou maxim istoric pentru industria locală de asset management . În primele cinci luni ale anului 2024, numărul total de investitori în fonduri deschise de investiţii a ajuns la 686.189 Această creştere reflectă un interes tot mai mare al românilor pentru economisirea inteligentă şi diversificarea portofoliilor de investiţii.
