Apar nume noi de familie printre localnicii din comuna vâlceană Măciuca. 25 de familii din alte judeţe au achiziţionat în ultimii ani case şi terenuri în zonă, după cum anunţă, destul de surprins şi el, primarul Mugur Mărcoianu.
O surpriză plăcută
„Am fost de-a dreptul surprinşi să vedem că în ultimii 3 ani au fost cumpărate proprietăţi în comună. Sunt cam 20-30 de case şi terenuri achiziţionate, să spunem 25, ca să fiu cât mai exact. Surpriza cea mai mare este că mulţi din cei nou veniţi - din Bucureşti, Dolj, Sibiu, Olt - nu au nicio legătură cu familiile din zonă. Nu este o reîntoarcere la vatra părintească, ci un aflux de noi locuitori. Dezavantajul este că nu sunt tineri, ci persoane aflate în preajma vârstei de 50 de ani”, spune Mugur Mărcoianu, alesul din Măciuca.
Cu toate acestea edilul nu exclude varianta ca, în câţiva ani, noii sosiţi în comună să se stabilească aici definitiv şi chiar să demareze mici afaceri.
„Momentan, casele cumpărate de ei sunt în renovare, acolo unde este cazul, sau folosite pe post de casă de vacanţă”, adaugă Mărcoianu.
Bloc de locuinţe pentru tineri
În ultimul deceniu, numărul locuitorilor din Măciuca a scăzut cu peste 250 de persoane, conform ultimelor statistici oficiale. În prezent, în comună mai vieţuiesc doar 1545 de persoane, dar şi vârsta acestora este una ridicată.
„Din 2017, figurăm ca a doua comună din Vâlcea cu populaţie îmbătrânită, după Galicea. Practic, am înregistrat cam 40 de decese pe an şi foarte puţine naşteri. E un fenomen care afectează întreaga comunitate, deşi am iniţiat diverse proiecte de retenţie a populaţiei. La ceea ce oferă acum comuna, aproape că nu îmi pot explica această descreştere. E drept, sunt aproximativ 300 de persoane plecate în alte localităţi sau peste hotare şi care au domiciliul în continuare aici. Mulţi dintre aceştia nu s-au recenzat”, se arată comvins Mugur Mărcoianu.
Unul din proiectele care ar trebui să ducă la retenţia şi atragerea populaţiei tinere în comună îl reprezintă blocul de locuinţe de tineret, proiect finanţat prin PNRR. Clădirea de locuinţe este concepută să adăpostească şase familii, însumând cel puţin 25 de locatari.
Decontare greoaie
Demarată în prima parte a anului 2023, construcţia se apropie acum de final, dar asta mai mult datorită eforturilor făcute de constructor, decât a decontărilor constante din cadrul proiectului.
„Suntem la un grad de execuţie de 80%. Am avut parte de un constructor serios, care a lucrat chiar dacă decontările au venit cu întârziere. Iniţial, blocul trebuia să fie destinat specialiştilor pe care intenţionam să îi aducem în localitate: profesori, medici, ingineri, personal în administraţia publică etc. Din păcate, nu suntem prinşi în harta zonelor defavorizate. Am accesat totuşi acest proiect pe o componentă PNRR, care îmi permite să ofer locuinţe familiilor tinere din zonă sau chiar şi din alte judeţe, dacă vor să se stabiliească în comună. Avem destui beneficiari”, este convins alesul din Măciuca.
Explorând oportunităţile zonei
Zonă de tranzit între oraşele din sudul şi centrul judeţului: Bălceşti, Drăgăşani şi Horezu, comuna Măciuca a rămas cu destule avantaje adăugate de modificările hărţilor teritorial-administrative survenite în ultima sută de ani.
În localitate se află un liceu, un dispensar cu mai multe saloane cu paturi, uşor de transformat într-un mic spital, iar în ultimii ani au fost adăugate o sală de sport modernă, terenuri sintetice, ca şi afaceri ale unor mai mari sau mai mici din zonă.
„Avem investiţii majore în turism, în agricultură, în construcţii, ale grupului de firme Damila. Dar, pe lângă acestea s-au dezvoltat şi mici afaceri în sfera serviciilor conexe. Prin fondurile GAL au apărut un salon de coafură, ateliere de croitorie etc. Nu am văzut proiecte finanţate pe AFIR la noi, dar sunt mici afaceri de familie în apicultură, în prelucrarea fructelor, în viticultură. Sper să prindă avânt acest trend al noilor locuitori care se adaugă comunităţii şi să vedem o dezvoltare economică mai rapidă prin diverse iniţiative private”, se arată optimist primarul Mărcoianu
