Confruntată cu o inflaţie la cele mai ridicate cote din Uniunea Europeană şi necesitatea de a proteja cursul leu/euro, principalul instrument utilizat în lupta cu preţurile, BNR a decis vineri menţinerea ratei de referinţă la 6,5%.
Decizia poate părea surprinzătoare, având în vedere că marile bănci centrale au demarat deja ciclul de reducere a dobânzilor. Însă, BNR a ales „stabilitatea” înainte de alegerile parlamentare şi prezidenţiale, „pe fondul aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt încă înalte şi al cererii solide de bunuri”, conform comunicatului de presă, în care se mai precizează că „rata anuală a inflaţiei va scădea până la finele anului pe o traiectorie fluctuantă şi mai ridicată decât cea din prognoza din luna august 2024”.
Pe pieţele asiatice cotaţiile euro au atins un vârf de 4,986 lei, semn că unii dintre investitori ar dori deprecierea leului, însă tranzacţiile locale s-au limitat la culoarul 4,975 – 4,977 lei, care s-a conturat în ultimele două săptămâni. În aceste condiţii, cursul euro a „crescut” de la 4,9756 lei, la începutul săptămânii trecute, la 4,9770 lei, lunea aceasta.
Menţinerea dobânzii pentru facilitatea de depozit, care a devenit principala rată directoare, la 5,5%, dar şi nivelul ridicat al lichidităţii au îngheţat indicii ROBOR. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,59% iar cel la 12 luni la 5,64%.
Găurile uriaşe din bugetul de stat obligă Ministerul de Finanţe să se împrumute constant şi cu rapiditate atât din piaţa locală cât şi cea externă. Datoria României se ridică la 860 miliarde de lei (172 de miliarde de euro), adică 51,4% din PIB, iar plăţile cu dobânzile sunt de peste 2% din PIB.
Săptămâna trecută, România s-a împrumutat din piaţa japoneză cu 33 miliarde yeni (circa 202 milioane euro), la scadenţe de 3 ani, cu un randament de 2,10%/an, de 5 ani, cu un randament de 2,63%/an şi 7 ani pentru care va plăti o dobândă de 3,14%/an. Interesul pentru cumpărarea de obligaţiuni samurai a fost destul de mare, având în vedere că dobânda de politică monetară din Japonia este, începând cu iulie, de 0,25%.
Trezoreria s-a împrumutat şi din piaţa locală. La începutul acestei săptămâni, Finanţele au atras 500 milioane lei, sumă egală cu cea programată, pentru care va plăti o dobândă medie anuală de 6,35% până la scadenţa din aprilie 2028.
Evoluţia pozitivă a pieţei muncii din Statele Unite, unde au fost create în septembrie 254.000 noi locuri de muncă iar rata şomajului a scăzut la 4,1%, dar şi situaţia explozivă din Orientul Mijlociu, au provocat deprecierea euro la 1,0951 – 1,0979 dolari, faţă de 1,1156 – 1,1208 dolari, la începutul săptămânii trecute. În piaţa locală, cursul dolarului a crescut de la 4,4451 la 4,5425 lei, la sfârşitul ei.
Media francului elveţian a fluctuat între 5,2677 şi 5,3087 lei iar cea a lirei sterline s-a mişcat în culoarul 5,9133 – 5,9766 lei. Lunea aceasta, cursul a fost stabilit la 5,2961 lei, respectiv 5,9374 lei.
Aprecierea dolarului a ridicat luni preţul gramului de aur de la 385,6265 lei, record atins vineri, la un nou maxim istoric de 387,6905 lei. Metalul galben fluctua între 2.639,30 şi 2.660 dolari/uncie, în apropierea recordului de 2.679,20 dolari, atins în 26 septembrie.
Volumele mai mici de tranzacţionare de la sfârşitul săptămânii, au permis creşterea preţului criptomonedelor. Joi, bitcoin a scăzut sub pragul de 60.000 dolari, dar s-a stabilizat apoi la 64.000 dolari. Ethereum se tranzacţiona la sfârşitul săptămânii în jurul pragului de 2.400 dolari, dar a urcat luni la peste 2.500 dolari.
Analiza cuprinde perioada 30 septembrie – 7 octombrie
