Creşterea tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, după atacul Hezbollah asupra Israelului şi riposta acestui stat, dar şi reducerea agresivă, prima din ultimii patru ani, la 4,75 – 5%, de către Rezerva Federală americană, au fost motive importante pentru majorarea cererii de aur, care s-a apreciat de la începutul anului, cu circa 25%.
Preţul gramului de aur a crescut lunea aceasta de la vechiul record de 373,3536 lei la unul nou de 377,2337 lei, efect al aprecierii metalului galben la un maxim de 2.632,20 dolari/uncie.
Scăderea inflaţiei şi semnele de scădere a economiei, în special a celei din zona euro, impune din partea băncilor centrale noi reduceri ale ratelor de dobândă. Ca măsură de protecţie, investitorii şi-au înmulţit plasamentele în aur.
Reducerea dobânzilor de către BCE şi Rezerva Federală, nu a influenţat parcursul leului faţă de principalele valute, evoluţia lui fiind monitorizată constant de către BNR, în condiţiile în care cursul euro este utilizat drept principal instrument de reducere a inflaţiei.
Fluctuaţiile cursului euro s-au limitat la 4,9738 – 4,9746 lei, cel de lunea aceasta fiind stabilit la 4,9741 lei, iar tranzacţiile s-au limitat la culoarul 4,973 – 4,976 lei.
„Războiul valutelor”, care este anticipat de pieţe, în special cel dintre dolar şi euro, cu scopul de a stimula economia şi exporturile, ar putea afecta pe termen mediu şi moneda naţională. Aceasta va fi slăbită şi de măsurile de austeritate care sunt aşteptate în 2025 cu scopul de a reduce uriaşele deficite pentru a nu afecta ratingul de ţară, ceea ce ar putea scumpi costurile de împrumut pentru România.
La sfârşitul săptămânii viitoare se va desfăşura penultima şedinţă de politică monetară a BNR. Până atunci nu este de aşteptat ca indicii ROBOR să cunoască modificări, în condiţiile în care lichiditatea din piaţă este una ridicată. Aceştia se situau luni la valori apropiate de cele din mai 2022. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,61% iar cel la 12 luni la 5,65%.
Sondajul realizat în rândul membrilor CFA România, anticipează că BNR va opera reduceri de câte un sfert de punct procentual la ultimele sale două şedinţe de politică monetară din acest an, iar dobânda va fi adusă la 6%. În 2025 rata de referinţă ar urma să coboare până la 5%, în urma altor patru tăieri de un sfert de punct procentual.
Decizia Fed de a reduce dobânzile şi afirmaţia preşedintelui său, Jerome Powell, că până la sfârşitul anului ar putea fi operată încă o tăiere a ratei de referinţă de o jumătate de punct procentual, urmată de măsuri asemănătoare care ar trebui să o coboare în 2026 la 2,75 – 3%.
Euro a urcat vineri la 1,1183 dolari, iar la începutul acestei săptămâni se tranzacţiona între 1,1083 şi 1,1168 dolari. Cursul dolarului a fost stabilit lunea aceasta la 4,4783.
Media francului elveţian a fluctuat între 5,2532 şi 5,3003 lei. Politicile economice ale laburiştilor din Marea Britanie, după revenirea la guvernare, au impulsionat economia şi încrederea în lire sterlină, cursul acesteia crescând vineri la 5,9252 lei.
Criptomonedele manifestau lunea aceasta o uşoară tendinţă de apreciere. Bitcoin creştea la 62.627 – 64.716 dolari iar ethereum la 2.541 – 2.685 dolari.
