Supraevaluarea leului de către BNR, pentru a asigura scăderea inflaţiei, una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană, s-ar putea încheia în următoarele luni, sub impactul adâncirii deficitului comercial şi încetinirea economiei.
Cu salarii mărite, românii se înghesuie la cumpărături, majoritatea produselor fiind din import, consumul continuând principalul factor de creştere a PIB. Conform INS, deficitul balanţei comerciale în primele şapte luni a crescut la 18,039 miliarde de euro, mai mult cu +15,6% decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut.
Pe de altă parte, semnele clare de încetinire a principalelor economii europene, afectează exporturile româneşti. Creşterea PIB a fost de doar 0,1% în trimestrul al doilea, faţă de cel precedent. La nivel semestrial, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2023, majorarea este de 0,7%, faţă de o creştere anticipată, atât de analişti cât şi guvern, de 2 – 3%.
În aceste condiţii, analiştii ING au modificat proiecţia creşterii PIB din acest an de la 2% la 1,3%, iar cei de la BCR şi-au revizuit prognoza de la 2,6% la 1,9%.
Cursul euro s-a mişcat între 4,9711 şi 4,9755 lei, cel de lunea aceasta fiind stabilit la 4,9741 lei, într-o şedinţă în care tranzacţiile s-au realizat în culoarul 4,973 – 4,975 lei.
Sondajul realizat în iulie în rândul membrilor CFA România anticipa o valoare medie a euro pentru orizontul de 6 luni este de 5,0258 lei, respectiv de 5,1062 lei, pentru orizontul de 12 luni. La rândul ei, Comisia Naţională de Prognoză anticipa, în prognoza sa de primăvară pentru 2024, o medie anuală a cursului euro de 5 lei.
Până în data de 4 octombrie, când este programată penultima şedinţă de politică monetară din acest an, nu este de aşteptat ca indicii ROBOR să cunoască modificări semnificative, în condiţiile în care ei se află foarte aproape de nivelul dobânzii pentru facilitatea de depozit practicată de BNR, care se află la 5,50%.
Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%, cea mai mică valoare începând cu 17 mai 2022. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,61% iar cel la 12 luni la 5,65%, valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022.
Euro a crescut de la un minim de 1,1033 dolari, atins marţea trecută, la 1,1155 dolari, însă a scăzut lunea aceasta la 1,1044 – 1,1092 dolari, cu trei zile înainte de şedinţa de politică monetară a BCE, de la care se aşteaptă o tăiere de un sfert punct procentual a dobânzilor. Cursul monedei americane a urcat luni de la 4,4760 la 4,4986 lei.
Evoluţia perechii euro/dolar ar putea cunoaşte modificări pe termen mediu în funcţie de rezultatul dezbaterii dintre candidaţii la preşedinţia SUA Kamala Harris şi Donald Trump, care se va desfăşura miercurea aceasta.
Media francului elveţian a scăzut la începutul acestei săptămâni la 5,3071 lei iar cea a lirei sterline la 5,8889 lei.
Retragerea metalului galben la 2.484,50 – 2.500,40 dolari/uncie, după atingerea vineri a unui nou record de 2.530,30 dolari, a condus lunea aceasta la scăderea preţului gramului de aur la 361,0585 lei.
Bitcoin a scăzut vinerea trecută până la 53.367 dolari dar a urcat lunea aceasta la 54.616 – 55.549 dolari. După ce a atins un minim de 2.212 dolari, ethereum a crescut la 2.285 – 2.337 dolari.
