Leul a avut o evoluţie apreciativă, identică cu cea a altor monede din regiune. Moneda naţională a profitat de scăderea inflaţiei din România cât şi de creşterea ofertei de valută la nivelul caselor de schimb, care se va amplifica în august, atunci când românii care trăiesc în străinătate se vor întoarce în ţară în perioada concediilor.
Creşterea preţurilor din iunie a fost de 4,94%, de la 5,12% în mai. Însă, BNR este prudentă, într-un an superelectoral, şi vede inflaţia la sfârşitul anului la 4,9%, în timp ce analiştii anticipează valori de 4 – 4,5%, cifre care depăşesc ţinta de 2,5%±1 pp.
Cursul euro a fluctuat a scăzut de la 4,9755 lei, la începutul săptămânii trecute, la minimul ultimelor trei luni de 4,97 lei, lunea aceasta, când cotaţiile au coborât până la 4,968 lei.
Leul va beneficia şi în continuare de „protecţia” BNR, el fiind folosit drept principala ancoră antiinflaţionistă. Majoritatea analiştilor văd cursul de la sfârşitul anului în jurul valorilor de 5 – 5,05 lei.
La începutul săptămânii trecute, indicii ROBOR s-au apropiat de pragul de 5,75%, cu cât sunt remunerate depozitele plasate de bănci la BNR, după care piaţa s-a calmat.
Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 5,81%. Cel la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,87% iar cel la 12 luni la 5,91%.
Finanţele s-au împrumutat lunea aceasta cu 885 milioane lei, printr-o licitaţie cu titluri de stat scadentă în aprilie 2029, la un randament mediu anual de 6,40%.
Costurile suportate de România cu dobânzile la banii împrumutaţi de Trezorerie din piaţa locală sau externă au fost în primele cinci luni din acest an de 15,9 miliarde de lei. Preţul ridicat pe care îl plătim este consecinţa faptului că datoria publică a ajuns în aprilie la 852,8 miliarde de lei (52,1% din PIB-ul ţării, faţă de 35% la sfârşitul lui 2019), cu 69,3 miliarde de lei mai mult faţă de finalul lui 2023.
Inflaţia an/an din Statele Unite a scăzut în iunie la 3%, faţă de 3,3% în mai. Datele au stimulat vânzările de dolari, traderii anticipând o primă reducere în septembrie a dobânzilor de către Rezerva Federală.
Euro a profitat de această evoluţie şi s-a apreciat la începutul acestei săptămâni la 1,0883 – 1,0920 dolari.
Analiştii consideră că la deprecierea monedei americane, al cărei curs a scăzut lunea aceasta la 4,5550 lei, minimul ultimelor cinci săptămâni, a contribuit o posibilă intervenţie a autorităţilor de la Tokyo, care ar fi cheltuit până la 22 miliarde de dolari pentru a consolida poziţia yenului, care se află la cel mai scăzut nivel din ultimii 38 de ani faţă de dolar.
Lunea aceasta, cursul francului elveţian a scăzut marginal la 5,0961 lei iar cea a lirei sterline la 5,9149 lei.
În urma înmulţirii pariurilor pe reducerea dobânzilor din SUA, metalul galben a crescut la începutul acestei săptămâni la 2.400,90 – 2.421,60 dolari/uncie. Însă în piaţa locală, preţul gramului de aur a scăzut la 352,8944 lei, evoluţie influenţată de depreciere monedei americane.
Posibilitatea ca Donald Trump, care s-a declarat un adept al criptomonedelor, să se întoarcă la Casa Albă a stimulat cererea de monede digitale. Bitcoin a urcat la 60.714 – 63.218 dolari iar ethereum la 3.236 – 3.372 dolari.
Analiza cuprinde perioada 8 – 15 iulie
