Conferinţa anuală de taxe PwC România 2024, ediţia XX, a pus astăzi faţă în faţă mediul de afaceri şi reprezentanţii MF.
După seria de modificări fiscale introduse de la 1 ianuarie 2024, neclarităţile privind evoluţia fiscalităţii în România sunt la fel de prezente, în contextul în care politica fiscală a Guvernului pare strict creionată pentru a răspunde problemei deficitului bugetar.

În plus, unul dintre secretarii de stat din Ministerul Finanaţelor recunoaşte că varianta impozitului progresiv este în analiză tehnică încă de anul trecut, dar decizia finală va fi una politică. Pe termen foarte scurt însă, „2024 este un an (...) în care nu vor avea loc creşteri de taxe şi impozite, o pace fiscală din această perspectivă şi nu ne propunem anul acesta să modificăm semnificativ”, susţine Alin Andrieş, secretar de stat MF.

Agendă orientată spre buget

Printre experţii prezenţi la conferinţă, Daniel Anghel, Partener coordonator Tax, Legal & People PwC România, atrage atenţia că politicile fiscale din ultimele deceniii nu au corespuns cerinţelor mediului e afaceri.

„Autorităţile au avut mereu agenda orientată către buget, în timp ce mediul de afaceri a cerut tot timpul o legislaţie cât mai clară, consultări, predictibilitate.

Tradiţional, deciziile privind taxele au pornit de la necesităţile de acoperire a deficitului bugetar şi mai rar de la o strategie fiscală de stimulare a mediului economic. De aici, lipsa de predictibilitate şi de transparenţă, de care vorbim la fiecare modificare a Codului fiscal şi care, din păcate, continuă în ciuda promisiunilor din partea autorităţilor.
Deficitul bugetar este mare şi din această cauză România se confruntă cu procedura de deficit excesiv din partea CE. Vedem că ţintele de deficit bugetar sunt: 5% în 2024, 4,7% în 2025 şi 4,2% în 2026 şi, desigur, principala întrebare este cum se va obţine această reducere treptată.

Sunt trei căi binecunoscute sau un mix al acestora: creşterea taxelor, reducerea cheltuielilor şi măsuri de administrare fiscală pentru o colectare mai mare a taxelor existente sau un mix al acestora. Pe prima variantă au mizat istoric autorităţile, însă rezultatele nu au fost optime. Concluzionând, vor creşte taxele şi/sau vom avea o colectare mai bună? Aş spune că ambele vor avea loc, dar să sperăm că accentul va cădea pe măsurile administrative şi că digitalizarea ne va salva măcar parţial de taxe mai mari, mai ales că efortul mediului de afaceri pentru implementarea soluţiilor digitale este unul mare şi nu lipsit de cost.

Dar ca să exemplificăm de ce susţin că digitalizarea este cheia.

Totuşi rămân necesare anumite reglaje, calibrări ale sistemului fiscal (care a fost distorsionat de-a lungul anilor prin măsuri ad hoc), dar în mod sigur colectarea mai bună a taxelor existente este cheia pentru încasări mai mari la buget şi mai multă predictibilitate pentru mediul privat”, a punctat Anghel.

Tratament fiscal personalizat pentru fiecare contribuabil

În replică, preşedintele ANAF, Nicoleta Cârciumaru susţine că, în viitorul apropiat (2025, cel mai probabil- n.r.) vom vedea un tratament fiscal adadptat riscului de evaziune prezentat de fiecare contribuabil, ca parte a reformelor asumate prin PNRR.

„Un palier al reformelor ANAF din PNRR este cel al introducerii unui tratament fiscal adaptat în funcţie de riscul fiscal asociat fiecărui contribuabil şi reproiectarea proceselor de administrare fiscală. În consecinţă, se presupune implementarea unui sistem integrat de management al riscurilor fiscale la nivelul întregii administraţiei fiscale de către toate funcţiile administraţiei, prin înfiinţarea unui sistem de identificare, planificare, evaluare şi adaptare a activităţilor din procesul de administrare fiscală, în conformitate cu riscurile fiscale identificate şi permanent actualizate.
Acest mare proiect Big Data are un termen de implementare din ceea ce spun specialiştii de doi ani trei ani, dar până ajungem la forma finală, lucrăm la anumite module intermediare care să ne ajute să colectăm din date, să le analizăm şi să le punem în aplicare în vederea constatărilor pe care trebuie să le facem. Aceste module au la bază configurări ale profilului de risc al contribuabililor, sunt utilizate în activitatea de control fiscal, generând acţiuni de control ţintite sau în timp real. Încercăm să adunăm, să colectăm datele prin ponderea numărului de desk auditori raportat la numărul total de audituri efectuate de administraţia fiscală.

În ceea ce priveşte acţiunile de control fiscal, în cadrul procesului de analiză de risc vor fi identificate domeniile de neconformare, iar acţiunile de control fiscal vor fi ţintite, vor privi exact contribuabilii identificaţi cu risc de neconformare. Domeniile de interes pentru activitatea de control fiscal sunt domeniile identificate cu risc fiscal, urmare a analizei de risc şi care au un impact în reducerea grupului de TVA”, a anunţat Nicoleta Cîrciumaru.

Impozitul progresiv le face cu ochiul politicienilor

O primă analiză a rezultatelor obţinute în urma modificărilor fiscale introduse în acest an se va putea face la finalul primului trimestru, dar varianta impozitului progresiv ar putea deveni realitate indiferent de rezultatul acestei analize, a transmis, oarecum subtil, secretarul de stat Alin Andrieş.
Cum 2024 este an electoral, schimbări majore nu se anunţă în această perioadă, mai spune secretarul de stat din Ministerul Finanţelor.

„2024 este un an (...) în care nu vor avea loc creşteri de taxe şi impozite, o pace fiscală din această perspectivă şi nu ne propunem anul acesta să modificăm semnificativ. Din perspectiva Ministerului de Finanţe, anul 2024 este un an foarte important, deoarece, pe de o parte, la nivelul ministerului are loc o analiză a sistemului fiscal, avem în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi o reformă fiscală importantă. Este un obiectiv milestone care trebuie îndeplinit şi ne anticipăm că va fi în anul 2025.

Anul acesta va fi unul important, deoarece, fiind un an electoral, anticipaţiile noastre sunt că vor fi modificări în sensul de comportament al tuturor participanţilor, atât al factorului politic, dar şi al agenţilor economici. Măsurile pe care le-am luat în anul 2023 vor avea efectul scontat şi în funcţie de comportamentul agenţilor economici.
(...) Indiferent cât de mult le discuţi, la final, creşterea de impozite sau de taxe sau introducerea de noi taxe sau eliminare de facilităţi nu este, să spunem, aplaudată de către mediul de afaceri.

Finalul primului trimestru este un moment important, fiindcă vom vedea care sunt efectele (măsurilor fiscale n.r.) şi dacă efectele previzionate sau efectele obţinute sunt în linie cu efectele previzionate.

Această analiză (a impozitului progresiv n.r.) a început de anul trecut şi trebuie să menţionez (...) că genul acesta de analiză are loc în mod continuu, fiindcă sistemul economic, mediul de afaceri este unul foarte, foarte dinamic şi noi trebuie să ne adaptăm şi să identificăm zonele în care trebuie să intervenim”, a declarat Alin Andrieş în cadrul Conferinţei de Taxe PwC România.