Se spune că speranţele trebuie alese cu multă grijă. Pentru că speranţele împlinite aduc multă fericire şi, invers, cele neîmplinite se pot transforma în mari dezamăgiri. Speranţa este însă motorul care îi ajută pe oameni să meargă mai departe.
La graniţa dintre ani, speranţele se adună din nou în sufletul nostru şi se transformă în simple aşteptări sau în mari proiecte de viitor. La îndeplinirea unora, lucrăm chiar noi. La îndeplinirea altora, putem doar ajuta. Speranţele în plan personal sunt pe mâinile noastre. Speranţele colective, nu prea.
Anul 2024 începe pentru noi toţi cu planuri pentru noi înşine şi pentru viitorul apropiat al celor care depind direct de noi. Copiii şi partenerii de viaţă, părinţii care pot avea nevoie de ajutor. Copiii vor merge la grădiniţă sau la şcoală, ceea ce face să crească şi îngrijorările şi nevoile financiare. Poate vor merge la o facultate în altă localitate, în altă ţară, pe alt continent. Totul este posibil acum. Speranţele sunt mari şi responsabilităţile pe măsură. În plan personal. Există însă şi speranţe de mai bine pentru întreaga noastră comunitate. Pentru toţi cei de pe strada unde locuim, din cartier, din oraş, din ţară, de pe continent şi de pe întreaga planetă, chiar. Fiecare comunitate are speranţele şi aşteptările ei. Pe strada mea, oamenii aşteaptă ceva de la administraţia locală, pe strada vecină, altceva.
În oraşul nostru multe speranţe s-au împlinit şi oamenii sunt mulţumiţi de aspectul general pe care îl arătăm lumii. Poţi verifica această stare de lucruri citind părerile celor care scriu pe internet. Lumea admiră Râmnicu Vâlcea! Acest lucru sporeşte speranţele locuitorilor. În comunitatea mai mare pe care o numim România, speranţele cresc nemăsurat. 2024 este un an electoral şi lumea îşi pune multe speranţe în viitorul de după alegerile care vor avea loc. Acestea sunt speranţe care depind de fiecare vot în parte. De ceea ce vom decide fiecare dintre noi. Speranţe care se pot apropia sau se pot îndepărta în funcţie de calitatea reprezentanţilor pe care îi alegem cu mâna noastră. În rest, speranţele colective depind mai puţin de fiecare dintre noi. Nu putem opri cu mâinile noastre războaie, calamităţi naturale şi furtuni solare. Speranţele anului 2024 sunt la dispoziţia noastră. Putem alege dintre ele pe cele care ni se potrivesc şi pe cele la care putem lucra noi înşine, cu încrederea că pot fi împlinite pentru a face loc altora noi, mai mari decât cele din trecut.
Eugen Neaţă, deputat PSD
