Tendinţa de majorare a cererii de metal galben, care s-a manifestat în ultimele zile, s-a amplificat lunea aceasta, şi a fost atins un nou maxim istoric de 2.135,39 dolari/uncie, iar preţul gramului de aur a urcat la un nou record de 303,8212 lei.
Creşterea cererii de aur se datorează perspectivei ca Rezerva Federală americană să decidă o scădere a dobânzii de referinţă în prima parte a anului viitor şi menţinerii la un nivel ridicat a tensiunilor din Orientul Mijlociu. În astfel de perioade, plasamentele în aur se majorează, acesta fiind considerat drept un „refugiu”.
Leul şi-a păstrat în noiembrie statul de cea mai „stabilă” monedă din regiune, evoluţie care poate explica decizia agenţiilor de rating de a nu trece România la categoria „junk”.
Cursul euro s-a limitat în noiembrie la culoarul 4,9673 – 4,9726 lei. Nivelul mai scăzut al aversiunii faţă de risc a permis monedei naţionale, la redeschiderea pieţei, după minivacanţa prilejuită de Ziua Naţională, să se aprecieze la 4,9678 lei/euro, în timp ce cotaţiile s-au mişcat între 4,967 şi 4,97 lei.
Leul este folosit de BNR drept principală armă împotriva inflaţiei. Pentru a evita eventuale perioade de presiune asupra cursului, banca centrală are de la sfârşitul lui noiembrie la dispoziţie o rezervă valutară record de 58,894 miliarde euro, în timp ce rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) au urcat la 65,081 miliarde euro.
Însă presiunea se menţine, având în vedere că datoria publică a crescut la 760 miliarde lei şi a depăşit pragul de 50% din PIB. De altfel, agenţiile Moody’s şi Fitch au semnalat recent faptul că implementarea noii legi a pensiilor va duce la creşterea deficitului bugetar.
În privinţa evoluţiei cursului mediu anual, analiştii Băncii Transilvania, văd o creştere „de la 4,93 în 2022 la 4,95 în 2023, 5,03 în 2024 şi 5,06 în 2025”. Pe de altă parte, o analiză BCR estimează pentru sfârşitul lui 2024 un curs de 5,10 lei/euro, „cu presiuni de depreciere a leului provenite dinspre deficitul de cont curent încă mare, deşi aflat în proces de ajustare”. Iar sondajul realizat în octombrie în rândul membrilor CFA România anticipează pentru orizontul de şase luni (mai 2024) o valoare medie a euro de 5,0097 lei, respectiv de 5,0541 lei pentru noiembrie viitor.
Piaţa monetară a fost influenţată de BNR care a menţinut dobânda de referinţă la 7% şi a lăsat mai mulţi lei în sistem, cu scopul de a stimula creditarea.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a început decembrie la 6,25%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,21% iar cel la 12 luni la 6,39%.
Euro a atins miercurea trecută maximul ultimelor trei luni de 1,1018 dolari, dar a scăzut apoi la 1,0829 – 1,0895 dolari, efect al evoluţia mai bună a economiei americane faţă de cea europeană. Această evoluţie a făcut ca în prima şedinţă din decembrie cursul monedei americane să crească de la 4,5313 la 4,5710 lei.
Media francului elveţian a crescut în prima şedinţă din decembrie la 5,2353 lei iar lira sterlină a urcat la 5,7886 lei, după ce oficiali ai Băncii Angliei au lăsat de înţeles că ar putea întârzia momentul reducerii ratei de referinţă.
Perspectiva reducerii de către Fed a dobânzii sale de referinţă a ridicat cotaţia bitcoin la începutul acestei săptămâni la 42.125 dolari, cotaţie care nu a mai fost atinsă din aprilie 2022, iar pe cea a ethereum la 2.273 dolari.
Analiza cuprinde perioada 27 noiembrie – 4 decembrie
