Leul a trecut cu bine prin prima săptămână a crizei din Orientul Mijlociu, provocată de atacarea Israelului de către palestinieni.
Cursul euro fluctuat între 4,9627 şi 4,9682 lei. La începutul acestei săptămâni, media a fost stabilită la 4,9654 lei iar transferurile s-au realizat într-un culoar foarte îngust, la fel ca în celelalte zile, cuprins între 4,964 şi 4,967 lei, cu închiderea pieţei la 4,965 lei.
O escaladare a aversiunii faţă de risc, provocată de conflictul din Gaza, ar putea influenţa negativ evoluţia monedei naţionale care să aducă noi maxime ale cursului euro.
Este posibil ca euro să nu atingă pragul de 5 lei în cursul acestui an, având în vedere faptul că BNR foloseşte cursul drept una din principalele ancore antiinflaţioniste şi are o rezervă valutară care se află la un maxim istoric de 59,238 miliarde euro.
Însă, majorarea preţurilor la ţiţei ar putea să ţină inflaţia departe de ţinta de 7,5% propusă de banca centrală pentru sfârşitul acestui.
Analiştii Băncii Transilvania previzionează „creşterea preţurilor de consum (pe indicele armonizat UE) cu ritmuri medii anuale în decelerare la 9,9% în 2023, 5,4% în 2024, respectiv 4,2% în 2025”.
Sfârşitul săptămânii trecute a adus şi o informaţie pozitivă. La o lună după ce agenţia Fitch a reconfirmat ratingul suveran al României, la BBB-/F3 şi perspectiva stabilă, a venit rândul Standard & Poor's să anunţe ratingul de ţară. S&P a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă, ultimul nivel înainte de categoria junk (nerecomandat investiţiilor).
Băncile comerciale preferă să obţină o dobândă de 6%/an folosind facilitatea de depozit oferită de BNR, în loc să stimuleze creditarea privată şi a companiilor. Luna trecută, băncile au depus la BNR în medie zilnică circa 29,1 miliarde lei, aproape de maximul istoric de 30 miliarde lei care a fost atins în aprilie.
La începutul acestei săptămâni, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât marginal de la 6,50 la 6,49% iar cel la 12 luni a stagnat la 6,63%.
Săptămâna aceasta, Finanţele au programat să se împrumute cu 500 milioane lei printr-o licitaţie cu certificate scadente în aprilie 2024 şi cu 575 milioane lei printr-o emisiune de titluri cu scadenţa iulie 2034.
Preţurile de consum din SUA au crescut în septembrie cu 0,4%, evoluţie ce alimentează aşteptările conform cărora Rezerva Federală va continua înăsprirea monetară.
Creşterea cererii de bancnote verzi a depreciat euro vinerea trecută la 1,0495 dolari, însă marcările de profit au ridicat cotaţiile de la începutul săptămânii la 1,0509 – 1,0556 dolari, astfel că media monedei americane a fost stabilită la 4,7123 lei.
Cursul francului elveţian a crescut lunea aceasta la 5,2221 lei iar cel al lirei sterline a scăzut la 5,7268 lei.
Aprecierea monedei americane şi saltul făcut de metalul galben la 1.908 – 1.923 dolari/uncie au ridicat preţul gramului de aur la începutul săptămânii la 290,2917 lei.
Lunea aceasta, scăderea uşoară a aversiunii faţă de risc a apreciat bitcoin la 27.135 – 27.977 dolari iar ethereum s-a întărit la 1.557 – 1.590 dolari.
Analiza cuprinde perioada 9 – 16 octombrie
