Special

Păstorii vâlceni şi-au scos la expoziţie exemplarele de soi din turme

Unii au început cu 2-3 animale pentru consum propriu şi acum au turme întregi. „Este greu, dar ne şi place!”

Aproape 20 de crescători de animale din Vâlcea au participat la ediţia de anul acesta a Târgului de Animale de la Vaideeni.

Pentru păstori, sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, de pe 14 septembrie, marchează şi întoarcerea din munţi a turmelor, iar evenimentul organizat pe 16-17 septembrie de Primăria Vaideeni a punctat în mod fericit această tradiţie ancestrală.

Eveniment reluat după 5 ani

Târgul de Animale din Vaideeni este o manifestare tradiţională zonei, iar anul acesta, deşi participarea a fost limitată doar la crescătorii vâlceni, evenimentul s-a bucurat de o participare numeroasă a celor care caută animale de rasă pentru turmele lor. Este prima ediţie organizată în ultimii 5 ani, moment în care măsurile de biosecuritate ale ANSVSA au împiedicat organizarea tradiţionalului târg din Vaideeni.

La Vaideeni au sosit, printre invitaţi, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, împreună cu Florinel Bîrcă, director general Agenţia Naţională pentru Zootehnie.

„Sunt emoţionat văzându-i pe aceşti oameni care încă muncesc pentru a avea grijă de animale. Animalul nu are pauză, nu are sărbătoare. Oamenii aceştia sunt adevăraţi eroi. Uitându-mă la dumnealor parcă mai am speranţă. Trăim într-o lume în care munca la «coada vacii» nu mai este pentru toată lumea. Faptul că oamenii aceştia cresc animale şi dau produse bio pe piaţă mă lasă fără cuvinte. Majoritatea fac acestă muncă împreună cu membrii familiei. Toţi duc lipsă de foră de muncă”, a punctat preşedintele CJ Vâlcea, care a rememorat şi amintirile din gospodăria bunicilor, unde şi-a petrecut o bună parte din copilărie.

Acesta a militat şi pentru un sprijin mai consistent al statului pentru fermieri. „Munca în agricultură nu este plătită niciodată. Aceşti oameni se ridică din pat şi la 4 dimineaţa pentru a avea grijă de animalele lor, inclusiv sâmbăta sau duminica. Ce preţ să oferi pentru o astfel de muncă?”, a mai spus Rădulescu.

Efectivele de animale, în scădere

Târg cu tradiţie pierdută în negura timpurilor

Oficial, târgul de animale din Vaideeni a intrat sub umbrela autorităţilor locale în 1968, dar tradiţia sa este atât de veche, încât nimeni nu poate pune o atestare certă pe evenimentul pastoral din comuna vâlceană.
„Tradiţia târgului se pierde în negura timpului. Am început să numerotăm ediţiile începând cu 1968. Nu trebuie să uităm un lucru. Identitatea naţională este legată de agricultură şi de creşterea animalelor. Aceşti oameni reprezintă o ultimă redută în ceea ce înseamnă obiceiuri, tradiţii. Păstorii noştri din Vaideeni s-au răspândit în mai multe zone ale ţării, în special Dobrogea şi Banat. Anul acesta, din păcate, din cauza restricţiilor sanitare nu au putut veni să expună. Nu au putut veni cu animalele, dar sunt prezenţi în târgul gastronomic, care se desfăşoară în paralel cu târgul de animale. Vom menţine de acum încolo această formă de organizare: târg de animale şi expoziţie gastronomică, pentru a păstra tradiţia, chiar dacă unul dintre evenimente nu va putea fi organizat”, spune primarul din Vaideeni, Daniel Băluţă.

Numărul participanţilor la târgul din Vaideeni a fost mai scăzut, decât la ediţiile anterioare, nu doar din cauza restricţiilor, dar şi pentru că efectivele de animale din ţară sunt în scădere, la fel ca şi numărul noilor fermieri apăruţi pe piaţa zootehnică din România, în ultimele decenii.

Totuşi, în Vaideeni, încă mai sunt 80 de familii care îşi cresc animalele după vechiul model pastoral. Unii o fac însă în alte zone geografice ale ţării, cu păşuni mai mănoase – Dobrogea sau Banat – din cauza interzicerii transhumanţei.

„Majoritatea animalelor prezentate aici sunt incluse într-un program de ameliorare a raselor. Avem, la ovine, de exemplu, rasa ţurcană, o supra-rasă, de fapt, cu patru varietăţi. Este o rasă cu care păstorii din Vaideeni sunt obişnuiţi. E foarte rezistentă şi are productivitate mare”, a punctat Florinel Bîrcă.

Desfacere deficitară, lipsă de personal

Principalele probleme ale exponanţilor de animale de rasă se leagă de canalele deficitare de desfacere de pe piaţa locală, ca şi de lipsa de personal. În cazul producătorului regional Diana SRL, munca din fermele de bovine şi ovine o fac angajaţii nepalezi.

Pentru fermierii mai mici, întreţinerea turmelor este afacere de familie. Unii dintre aceştia nu au avut o tradiţie familială în spate în sector, dar au făcut paşi rapizi în domeniu, după primele animale achiziţionate pentru consum propriu.

„Am început cu două capre, pentru a asigura lapte proaspăt copiilor. Apoi am mai luat două, alte două şi ne-am trezit că avem 65 de animale în turmă. E greu, nu e deloc uşor, dar ne şi place! E o muncă pe care o faci doar dacă îţi place. O turmă de 50-60 capre poate asigura necesarul de consum al unei familii şi un venit financiar la nivel mediu. Oricum însă, problema este legată de forţa de muncă. Ai nevoie o supraveghere aproape 24 din 24 de ore a animalelor. Apoi intervine problema animalelor sălbatice”, spune Alexandra Bogdănescu, crescător de capre din Tomşani - Vâlcea.


































 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...