Un sondaj derulat de Ipsos şi Secours Populaire printre 10.000 de cetăţeni europeni din 10 ţări diferite arată provocările lipsei de siguranţă a traiului, la scară continentală.
Anul acesta au fost chestionaţi cetăţeni cu vârsta de peste 18 ani din Franţa, Germania, Grecia, Italia, România, Republica Moldova, Polonia, Portugalia, Serbia şi Anglia, aceştia oferind răspunsuri pe diferite teme legate de posibilităţile financiare de a solicita asistenţă medicală, de a-şi asigura un trai normal pentru ei şi copiii lor sau de a petrece timpul liber într-un mod relaxant.
Solidaritate tot printre cei săraci
Rezultatele sondajului, comunicate de Asociaţia Magic, partener Secours Populaire, relevă că, în ciuda contextului dificil, de inflaţie şi incertitudine, majoritatea repondenţilor europeni (76%) şi-ar ajuta semenii care se confruntă cu sărăcia.
Iar procentul cel mai mare al celor care spun că ar face asta (86%) se regăseşte, paradoxal, în ţările în care sunt raportate cel mai frecvent dificultăţi sociale: Grecia, Portugalia şi Serbia.
În România, 78% dintre participanţii la sondaj au răspuns că sunt dispuşi să îşi ajute semenii aflaţi în nevoie.
Două treimi dintre români, la limita sărăciei
În România, doar o treime dintre respondenţi consideră că se află într-un risc ridicat de nesiguranţă financiară, ca urmare a creşterii preţurilor la energie şi a instabilităţii geopolitice de la graniţe.
În acelaşi timp, însă, 50% dintre românii participanţi la sondaj spun că le-a scăzut puterea de cumpărare în ultimii 3 ani (creşterea preţurilor fiind principalul motiv), iar 63% consideră că au o situaţie materială precară.
În plus, românii sunt de părere că locul de muncă nu le garantează o situaţie financiară stabilă (doar 16% consideră că veniturile obţinute le acoperă cheltuielile, 50% spun că numai într-o anumită măsură, 28% răspund că nu prea sau deloc).
Sărăcia se vede în cartier şi pe holurile cabinetelor medicale
În ce priveşte persoanele din jur aflate într-o situaţie precară, românii declară că acum sunt vizibile peste tot: în cartier (61%), la locul de muncă (42%) sau printre apropiaţi (36%).
De altfel, toţi europenii cuprinşi în sondaj sunt de aceeaşi părere, chiar dacă procentele diferă.
Cel mai alarmant aspect al sondajului Ispos/Secourse Populaire, pe eşantionul din România, este acela că, în proporţie de 41%, românii chestionaţi spun că renunţă la servicii medicale, pentru că nu şi le pot permite.