De la mijlocul lunii iulie, o ţară întreagă este ţinută constant la foc mic de avalanşa ştirilor privind descoperirea unor „azile ale groazei”, locuri în care beneficiarii serviciilor medico-sociale erau înfometaţi, netrataţi, abuzaţi sau ţinuţi în izolare în condiţii de Ev Mediu.
Culmea, toate cazurile prezentate publicului în ultima lună vin din unităţi cu capital privat, cu un epicentru pe zona Voluntari-Ilfov, zonă unde şi-a exercitat talentul politico-administrativ şi actualul preşedinte al Consiliului de Implementare a Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Emanuel Gabriel Butnariu. Numai că, de dragul de părea extrem de activi, angajaţii Consiliului de Monitorizare şi reprezentanţii ONG-urilor implicate în acţiunile de control au trecut la o vânătoare de vrăjitoare în sistemul public de asistenţă socială, ţintind erori minore sau chiar unele chiar inventate.
Vizită cu mandat pe 4 zile pentru ”pete pe pereţi”
În Vâlcea, la CabR Măciuca şi C.I:A Zătreni, vizitele de monitorizare a reprezentanţilor Consiliului au avut loc în perioada 11-14 iulie şi 19-21 iulie, bucurându-se chiar de prezenţa şefului serviciu monitorizare, Monica Obreja, fost specialist asistenţă socială în cadrul Băncii Mondiale, reprezentanţa din România.
Monitorizarea, extinsă pe câteva zile, în cadrul fiecărui complex, a fost una de stil gestapovist, după cum îşi aduce aminte şeful de centru de la Măciuca, Vâlcea. „În prima zi de monitorizare, se efectuau lucrări de reparaţii pe cele două terase la tencuială, ca urmare a unor infiltraţii. Echipa de monitorizarea fotografiat toate acele pete de pe ziduri, deşi era doar ipsos ud aplicat pe pereţi. Ulterior, în biroul meu, doamna comisar de la Protecţia Consumatorului Vâlcea a primit un telefon prin care i s-a comunicat că reprezentanţi ai Consiliului de Monitorizare au reclamat deja la autoritatea centrală că la CabR Măciuca este dezastru. Dumneaei a negat o astfel de situaţie şi a chestionat-o pe d-na Obreja dacă a comunicat acest lucru forurilor superioare. D-na Obreja a confirmat că ţine legătura permanent cu forurile centrale, dar a negat că ar fi folosit termenul dezastru”, povesteşte Mihai Gabriel Popescu.
Monitorizarea a continuat cu situaţii care ţin cumva de o politică a absurdului şi intimidării: chestiuni legate de o zgârietură superficială de pe faţa unei paciente din centru, cauzată de o căzătura accidentală (lucru dovedit apoi de camerele de supraveghere), atitudini de torţionar pe tema unei paciente cu escare, deşi fişa medicală a acesteia atesta că venise cu ele din spital şi îi erau tratate corespunzător de către personalul din centru, dar şi intervenţii în activitatea infirmierilor şi asistenţilor de la Centrul de Îngrijire Adulţi Zătreni pentru a pune presiune pe aceştia şi a-i forţa să comită erori în rutina zilnică.
Rapoarte lipsă
Colac peste pupăză, după ce s-a rotit cu echipa sa de monitorizare prin cele două centre de îngrijire din subordinea DGASPC Vâlcea, Monica Obreja a plecat la Bucureşti, dar nu a mai întocmit şi rapoartele necesare confirmării condiţiilor în care sunt îngrijite persoanele asistate din centrele Zătreni şi Măciuca.
Au făcut-o în schimb reprezentanţii Autorităţii Judeţene de Plăţi şi Intervenţii Sociale Vâlcea:
„Pe parcursul misiunii de inspecţie nu fost identificate nereguli privind respectarea ordinului 82/2019 – Anexa 1 standardele specifice minime obligatorii de calitate pentru servicii sociale cu cazare destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi”.
Ridicoli cap-coadă: „De ce nu aveţi plasă de ţânţari la geamul închis permanent?”
Se pare că modul de a forţa limitele absurdului, ca să nu spunem pe ale prostiei, este nativ pentru unii dintre inspectorii Consiliului de Monitorizare. Astfel, tot în Vâlcea, în aprilie 2023, aceştia au găsit de cuviinţă să reclame absenţa ramelor tip plasă de ţânţari de la geamuri închise permanent din dormitoarele persoanelor cu dizabilităţi psihice.
„La Zătreni au stat trei zile, deşi vizita era una fără mandat din partea Consiliului de Monitorizare. Doamna Obreja a motivat acest lucru printr-o sesizare a unei angajate a centrului, deşi adresa respectivă era legată de un eventual conflict de muncă. În fine, cele două vizite de monitorizare au fost efectuate cu o clară tendinţă de intimidare şi cu abuzuri asupra angajaţilor din centru, ba chiar şi asupra beneficiarilor. Cum să vă spun, au plecat direct de la prezumţia de vinovăţie a noastră şi căutau orice ca să demonstreze că am maltrata persoanele asistate. În timpul vizitei de la Măciuca, doamna Monica Obreja m-a chestionat asupra unei eventuale treceri a centrelor acestea din administrarea DGASPC în cea a unor ONG-uri. I-am răspuns că nu mi se pare normal, din moment ce ultimele ştiri despre practici abuzive veneau tocmai din zona centrelor de îngrijire private. Am mai avut controale ale Consiliului de Monitorizare acum 4-5 ani, dar comportamentul echipei de monitorizare a diferit ca de la cer la pământ”, îşi aminteşte Gabriel Popescu, şef centru CabR Măciuca şi administrator la CIA Zătreni.
Tot în urmă cu 5 ani, peste un milion de euro au fost investiţi în centrul de la Măciuca, condiţiile de îngrijire a persoanelor cu dizabilităţi psihice internate aici fiind considerate printre cele mai bune din ţară.
Şirul de absurdităţi reclamate şi amendate de reprezentanţii Consiliului de Monitorizare se întinde pe toată harta României.
Iată şi câteva exemple:
- Iaşi - 10.000 lei amendă pentru o pânză de păianjen în beciul de cartofi;
- Dolj - 1.500 lei amendă de la DSP pentru că nu funcţiona un fier de călcat;
- La un centru din Sectorul 1 au început controlul la ora 20.00 şi l-au încheiat la 3.00 dimineaţa;
- La Mehedinţi s-a aplicat o amendă pentru că tigăile din bucătăria unui centru aveau coadă din lemn;
- La Arad au găsit o piscină gonflabilă în curtea unui centru de asistenţă socială şi au întrebat dacă au salvamar, apoi i-au obligat să desfiinţeze piscina;
- Amenzi pentru lipsa plaselor de insecte la geam;
- Au văzut o muscă şi au întrebat de unde a venit;
- 1.000 de lei amendă pentru că au găsit doi ţânţari omorâţi pe un perete.
Efectul controalelor „heirup!”
Seria de controale în care se reclamă chichiţe cât mai mici pentru a pune într-o lumină defavorabilă nu s-a rezumat numai la Vâlcea. Centre de servicii sociale ale DGASPC-urilor din Dolj, Mureş, Arad, Iaşi, Mehedinţi etc au fost ţintite cu aceeaşi îndârjire.
Dar vânătoarea aceasta de vrăjitoare aduce şi primele riposte din partea Federaţiei Naţional Sindicale ProAsist, prin vocea preşedintelui Radu Liţă:
„În urma controalelor dispuse de la nivel central, s-a văzut calitatea net superioară a serviciilor sociale de îngrijire şi asistenţă asigurate în centrele rezidenţiale publice pentru beneficiarii de servicii sociale. Toate controalele efectuate în regim «heirupist» au lăsat în urmă multitudine de recomandări care implică fonduri neprevăzute în bugetul instituţiilor pentru 2023, cum ar fi investiţii în renovări, reabilitări, mobilier nou, cazarmament, echipamente, unele fără a avea cadrul legal – supraveghere video, plase insecte etc- şi care au destabilizat bugetul instituţiilor de asistenţă socială – DGASPC, DAS, SPLAS, astfel că, la acest moment, multe dintre aceste unităţi sunt în deficit bugetar, neavând acoperite cheltuielile de funcţionare şi de personal până la sfârşitul anului”.
În opinia sa, o astfel de situaţie nu va duce decât la deteriorarea calităţii serviciilor sociale din centrele rezidenţiale publice, cu impact direct asupra standardelor de calitate a condiţiilor de trai, alimentaţie, igienă, sănătate, educaţie.
Efectul ar fi destabilizarea sistemului public de asistenţă socială permanentă pentru persoanele cu dizabilităţi şi eventuala trecere a acestor centre în administrare privată, lucru care ar justifica şi curiozitatea Monicăi Obreja exprimată făţiş în faţa şefului de centru din Măciuca, Vâlcea.
De altfel, tot mai multe voci contestă anumite măsuri de externalizare. „Încă de acum 2 ani am fost împotriva externalizării serviciilor sociale, tocmai, pentru a nu ne regăsi în această tragică situaţie (azilele groazei –n.r.). Considerăm că organele abilitate ale Statului ar trebui să ia măsurile necesare, pentru ca sistemul privat de servicii sociale să poată fi controlat periodic, în vederea asigurării unor standarde umane, de calitate, prin care bătrânii să nu mai fie batjocoriţi. Pe această cale, facem apel ca Statul să se aplece mai mult asupra sistemului public de Asistenţă Socială, în sensul acordării unei salarizări corecte, cât şi a aprobării unui normativ de personal, minim obligatoriu, atât pentru sistemul public de Asistenţă Socială cât şi pentru cel privat, prin care angajaţii să fie motivaţi în a veni spre această meserie, iar beneficiarii să fie trataţi corespunzător. Atragem atenţia, că Federaţia COLUMNA face eforturi pentru aprobarea unui astfel de normativ, însă acest demers trenează de mai bine de 6 luni, din motive ce nu ţin de organizaţia noastră. Nu în ultimul rând, se dovedeşte faptul că serviciile sociale publice sunt mult mai eficiente, iar angajaţii Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului cât şi cei ai Direcţiilor de Asistenţă Socială din cadrul primăriilor, îşi fac datoria cu profesionalism şi devotament, în ciuda lipsei acute de personal şi a unor standarde minime de cost şi de calitate, neactualizate şi insuficiente”, se arată într-un comunicat de presă emis de Federaţia COLUMNA.
Încercarea reporterilor publicaţiei “Săptămâna în Oltenia” de a obţine un punct de vedere de la preşedintele Consiliului de Monitorizare, Gabriel Botnariu, sau din partea şefului de serviciu monitorizare Monica Obreja s-au lovit de absenţa acestora din instituţie, ambii fiind în perioada concediilor de odihnă.
