Săptămâna trecută, moneda naţională a trecut pe depreciere, efect al politicilor partidului prezidenţial PSDNL, care riscă să destabilizeze echilibrul economic şi fiscal din ţară.
Lunea aceasta, s-a desfăşurat principalul eveniment al începutului de lună, şedinţa de politică monetară a BNR. Aceasta a decis să menţină rata de referinţă la 7%, nivel stabilit la începutul anului, în condiţiile în care inflaţia are un parcurs descendent, urmând să treacă de la două cifre la una.
Atrage atenţia, precizarea făcută în comunicatul de presă al BNR, conform căruia „incertitudinile şi riscurile majore (în privinţa reducerii inflaţiei, n.red.) decurg însă din conduita viitoare a politicii fiscale şi de venituri”. Astfel, „prognoza actualizată reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei în următorii doi ani, pe o traiectorie ceva mai ridicată decât cea previzionată anterior doar pe segmentul de mijloc al orizontului prognozei. Potrivit acesteia, rata anuală a inflaţiei va coborî la nivelul de o cifră în debutul trimestrului III 2023 şi în proximitatea intervalului ţintei la finele orizontului proiecţiei”.
„Moneda naţională a manifestat o tendinţă de întărire faţă de euro în cea mai mare parte a lunii iulie, inclusiv sub influenţa unor factori interni de natură conjuncturală sau sezonieră, după deprecierea uşoară acumulată în precedentele două luni. În raport cu dolarul SUA, leul a consemnat o apreciere notabilă, ca urmare a slăbirii semnificative a monedei americane pe pieţele financiare internaţionale în prima jumătate a intervalului”, se arată în comunicatul BNR.
La începutul acestei săptămâni, scăderea aversiunii faţă de risc a coborât media monedei unice de la 4,9521 la 4,9490 lei, în timp ce tranzacţiile se realizau în culoarul 4,945 – 4,952 lei, faţă de un vârf de 4,957 lei atins în şedinţa de vinerea trecută.
Scumpirea bonurilor emise de Trezoreria SUA după ce agenţia Fitch a retrogradat ratingul de credit al SUA de la AAA la AA+ a avut efecte şi asupra pieţei monetare locale iar dobânzile interbancare au cunoscut creşteri marginale. Tendinţa s-a inversat lunea aceasta, iar indicii au avut uşoare scăderi.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,43 la 6,42%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,52 la 6,51% iar cel la 12 luni de la 6,68 la 6,67%.
Euro s-a depreciat joi până la 1,0913 dolari, dar a crescut la sfârşitul săptămânii trecute până la 1,1042 dolari. Scăderea producţiei industriale din Germania, principala economie a zonei euro, a afectat performanţa monedei unice care s-a depreciat la începutul acestei săptămâni la 1,0965 – 1,1020 dolari, astfel că media monedei americane a scăzut de la 4,5258 la 5,5110 lei.
Cursul francului elveţian a coborât la 5,1469 lei iar cea a lirei sterline la 5,7386 lei.
Preţul gramului de aur a scăzut la începutul acestei săptămâni la 280,6318 lei, consecinţă a deprecierii metalului galben la 1.933 – 1.940 dolari/uncie.
Criptomonedele au avut o evoluţie descendentă în perioada analizată, pe fondul aprecierii monedei americane. Bitcoin stagna la sfârşitul perioadei la 28.984 – 29.170 dolari iar ether la 1.824 – 1.843 dolari.
Analiza cuprinde perioada 31 iulie – 7 august
