Vineri, 23 iunie, ora 14, la etajul Muzeului de Istorie a Judeţului Vâlcea, va fi vernisată expoziţia temporară (23 iunie – 31 iulie) Noi descoperiri arheologice din judeţul Vâlcea, o expoziţie ce va prezenta artefacte şi informaţii arheologice efectuate din 2015 până în prezent.
Arheologia preventivă în judeţul Vâlcea se leagă de lucrări publice şi private: extinderea reţelei de utilităţi (apă, canalizare etc.), lucrări de consolidare şi restaurare la monumente aparţinând Bisericii Ortodoxe Române, construcţii private de locuinţe cu anexele lor, proiecte naţionale de infrastructură energetică sau rutieră (conducta BRUA, Autostrada) ş.a. Rezultatele cercetărilor preventive au fost întotdeauna publicate sub formă de raport dar şi de articole în publicaţii de specialitate, iar unele au fost menţionate şi în mass-media locală sau naţională. De asemenea, patrimoniul Muzeului Judeţean s-a îmbogăţit cu noi obiecte de patrimoniu: piese de ceramică, podoabe, unelte şi arme, monede, datând din preistorie şi până în evul mediu târziu şi epoca modernă.
Amintim doar câteva din siturile şi monumentele cercetate: Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ocnele Mari (2018), tranşeele din Primul Război Mondial de la Perişani-Poiana Spinului (2018), Catedrala Arhiepiscopiei Râmnicului (2019-2022), siturile arheologice noi de pe traseul conductei de gaze BRUA (în Guşoeni, Zătreni, Măciuca – 2019-2020), o nouă aşezare romană identificată la Mihăeşti-La Plută (2022), biserica de lemn Sf. Nicolae şi Cuvioasa Parascheva, sat Malaia (2023).
Considerăm că, de departe, cele mai inedite şi spectaculoase rezultate au fost oferite de cercetările arheologice de la Perişani şi de la Catedrala Arhiepiscopiei.
La Perişani-Poiana Spinului, au existat lupte grele pentru capturarea acestei cote în toamna anului 1916. Din trupele germane a acţionat Regimentul de Gardă Bavarez, adversarii romani fiind din diviziile a 23-a si a 14-a. În patru puncte, au fost cercetate complexe arheologice cu 8 soldaţi (schelete) şi au fost găsite echipamente militare, muniţie, amenajări de tipul tranşeelor şi cuiburilor de mitralieră. Săpăturile specialiştilor nu au descoperit doar osemintele a opt soldaţi, ci şi modul înfiorător în care aceştia şi-au găsit sfârşitul: surprinşi de suflul unei explozii au murit cu arma în mână.
La Arhiepiscopie, în interiorul catedralei, cercetările arheologice au dus la descoperirea bisericii din sec. al XVI-lea formată din pronaos şi naos, la care cel mai probabil în sec. al XVIII-lea îi este adăugat pridvorul. Situaţia stratigrafică din interiorul pridvorului a fost răvăşită în sec. al XIX-lea odată cu construcţia actualei catedrale, prilej cu care sunt ridicate mai multe complexe funerare de tipul cistelor din cărămidă cu boltă. În aceste ciste, a fost identificată înhumarea a numeroşi preoţi dar şi a doi episcopi. A fost cercetat complexul M.1E. Ca inventar funerar complexul a deţinut două cărămizi inscripţionate cu numele episcopilor Ştefan (înmormântat în 1693) şi Ilarion (înmormântat în 1721). Scheletul deţinea sub craniu cărămida cu inscripţia lui Ştefan iar deasupra craniului pe cea a lui Ilarion. Cel mai probabil, la ridicarea cistei de cărămidă, complexul din faza veche a fost deranjat şi scheletul a fost îndepărtat.
După cum se observă, faptul că a fost vorba de cercetări arheologice efectuate de arheologi a permis obţinerea unor informaţii valoroase din punct de vedere archeologic şi ştiinţific. Din nefericire, astfel de informaţii se pierd atunci când artefactele sunt scoase la lumină de detectorişti. Este, de altfel, şi cazul mai multor exponate din cadrul acestei expoziţii.
