Miercurea trecută, s-a desfăşurat şedinţa de politică monetară a BNR unde s-a decis menţinerea ratei de referinţă la 7%/an şi a ratei lombard la 8%/an, respectiv a celei de depozit la 6%/an.
Piaţa anticipează scăderea inflaţiei, în ton cu previziunile BNR. Primul pas a fost făcut în aprilie, când indicele preţurilor de consum a alunecat la 11,23%, de la 14,53% în martie, conform datelor prezentate de INS.
Vineri, guvernatorul BNR a prezentat Raportul asupra Inflaţiei. Documentul prognozează pentru finalul anului o scădere a inflaţiei la 7,1%, faţă de estimarea de 11,2% făcută în noiembrie trecut. Pentru sfârşitul lui 2024 se estimează o decelerare la 4,2% iar pentru martie 2025 o reducere până la 3,9%.
Raportul rămâne prudent în privinţa evoluţiilor interne, „având în vedere calendarul electoral extrem de încărcat din anul 2024”. În opinia guvernatorului BNR, „vom avea creştere economică, probabil în jur de trei la sută anul ăsta şi reducere substanţială a inflaţiei”. În privinţa riscurilor, acesta a observat două categorii „lucrând în sensul unei eventuale creşteri a ratei inflaţiei. Primul - piaţa muncii. Uitându-te la mediul social, cel politic, probabil că vom asista şi în România la o accentuare a revendicărilor salariale, vedem în ce măsură pot să fie temperate şi să rămână într-o zonă rezonabilă şi pe piaţa externă. Nu ştiu dacă minunea aceasta cu OPEC-ul şi cu preţurile la ţiţei va dura”.
Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 6,64 la 6,62%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,78 la 6,76%. La rândul său, indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 7,01%, valoare stabilită joia trecută, la 6,98%.
Cursul euro a scăzut marţea trecută la un minim al ultimelor două luni de 4,9202 lei. Tendinţa s-a inversat apoi, în condiţiile reducerii ofertei locale de valută şi a schimbării percepţiei asupra riscului pe pieţele internaţionale. La sfârşitul intervalului, cotaţiile au crescut de la 4,927 la 4,942 lei, iar media a urcat la 4,9365 lei.
Euro a scăzut de la 1,1054 dolari, lunea trecută, la 1,0845 – 1,0881 dolari, la începutul acestei săptămân. Aceasta a făcut ca media monedei americane să urce de la 4,4634 la 4,5435 lei.
Dolarul şi-a recuperat statul de „monedă refugiu”, în condiţiile lipsei unui acord între Casa Albă şi majoritatea republicană din Congres în privinţa ridicării plafonului de îndatorare a Trezoreriei, dar şi a scăderii în această lună a indicelui de încredere al consumatorilor americani măsurat de Universitatea din Michigan la 57,7 puncte.
Moneda elveţiană s-a apreciat la 0,972 – 0,976 franci/euro, iar cursul a crescut lunea aceasta la 5,0644 lei, maxim al ultimelor 7 luni. Lira sterlină a crescut joi la 5,6771 lei, după ce Banca Angliei a majorat dobânda de politică monetară cu 0,25% la 4,50%, cel mai ridicat nivel începând cu octombrie 2008, dar a încheiat intervalul la 5,6728 lei.
Preţul gramului de aur a recuperat pierderile de vineri şi a crescut la un nou maxim istoric de 294,4610 lei, la circa două luni după precedentul record, în timp ce uncia fluctua între 2.011 şi 2.2020 dolari.
Bitcoin recupera lunea aceasta o parte din pierderile de la sfârşitul săptămânii trecute şi se aprecia la 26.763 – 27.525 dolari, iar ether creştea la 1.788 – 1.835 dolari
Analiza cuprinde perioada 8 – 15 mai
