Ieri a fost Ziua Internaţională a Libertăţii Presei. Am ezitat să postez pe această pagină o urare oarecare de viaţă lungă oamenilor care lucrează în presa scrisă, în radio şi televiziune şi în redacţiile care acţionează pe internet. Cred că libertatea presei merită mai mult decât o urare formală, la începutul lunii mai, an după an.

Libertatea presei este mai mult decât un steag pe care îl ridică statele pe catargul democraţiei pentru a arăta nivelul înalt la care funcţionează. De libertatea presei depinde libertatea noastră, a tuturor. Când nu mai ai voce să spui lumii ceea ce ai de spus sau când vocea ta nu se mai aude din cauza zgomotului care te înconjoară, presa poate vorbi în locul tău, al meu, al nostru. Mai clar şi mai apăsat decât oricine altcineva. Presa poate merge acolo unde se află informaţia şi adevărul pe care le aduce pe masa fiecăruia dintre noi pentru a şti în ce lume trăim. Puterea presei este posibilă numai acolo unde mass-media poate acţiona liber de la un capăt la altul al muncii pe care o face.

Accesul liber la informaţie este primul pas al libertăţii presei. Urmează libertatea de a redacta şi de a edita şi libertatea de a comunica publicului informaţia obţinută. Libertatea presei, aniversată anual pentru a aminti că accesul nostru la informaţia de bună calitate depinde întotdeauna de ea.

Am lucrat şi lucrez încă în domenii cu mare expunere publică. În poliţie şi în politică. Am fost şi sunt în continuare în contact direct cu oamenii din presa scrisă, din radio, din televiziuni şi din online. Ei nu sunt pentru mine numai cei ce vor să ştie primii ce se întâmplă, ci şi o sursă foarte bogată de informaţii despre ceea ce aşteaptă lumea de la un politician. Câteva dintre iniţiativele mele legislative au pornit de la discuţiile purtate la biroul meu de parlamentar cu oameni din presă, cum am mai povestit.

Sunt multe beneficii în libertatea pe care o are presa de a se informa şi de a ne informa, la rândul ei.

Eugen Neaţă, deputat PSD