Conturi cu milioane de lei puşi la păstrare, contracte făcute pe colţul mesei, masă lemnoasă de mii de metri cubi, prime ca la stat şi mormane de scuze puse teanc în faţa celor care deţin terenurile ce produc bani. Asta pare să se întâmple în Obştea Moşnenilor Mălăieni, în una din localităţile Vâlcii, care deţine o rezervă forestieră pe care ar invidia-o şi austriecii.
După ani de furtişaguri interne şi păcăleli ca pentru copiii de clasa a II-a, unii dintre moşnenii jecmăniţi constant se revoltă împotriva Consiliului de Administraţie (CA). În replică, preşedintele obştei şi secretarul casier fac figuri de sfinţi şi se jură că toate deciziile sunt luate „ca la carte”.
400 de drepturi ignorate
Pentru moment, moşnenii (400 de drepturi şi 760 de beneficiari.. n.r) ştiu că obştea (un fel de asociaţie sau o societate pe acţiuni) ar avea bani, ceva spre 4 sau 5 milioane lei în conturi. Conform raportului cenzorilor, ar fi vreo 4,27 milioane RON în conturi bancare. Nimeni nu le dă însă un raport exact despre provizioanele menţinute prin bănci, iar tot ceea ce ştiu este că nici măcar cei 70% din profitul raportat nu ajunge la ei, aşa cum prevede statutul făcut chiar de ei. Se răspândeşte însă, cu generozitate, între membrii Consiliului de Administraţie şi protejaţi din comunitatea locală, în contextul în care preşedintele şi secretarul casier dictează cum se pot împărţi 15% din venituri către buzunarele proprii, sub formă de prime de performanţă.
Raportul financiar, prezentat sumar în prima jumătate a lunii aprilie, mai mult a stârnit nemulţumirea moşnenilor din Adunarea Generală, decât să lămurească anumite lucruri. Cenzorul semnatar, Vlad Decebal, absent de la şedinţă, pare să nu aibă de ce să se plângă de clienţii săi.
„Pfff, dacă 2022 a fost un an mai bun decât precedentul? Clar da, dar vă spun că obştile sunt performante financiar chiar şi în vreme de criză. Eu nu ştiu de unde a ieşit conflictul acesta. S-a stricat ceva în ultima vreme. Eu am semnat un raport, din punct de vedere fiscal este ok. A fost înaintat către ANAF, astea sunt datele. Nu am fost la şedinţă, nu cred că era rolul meu. De cât timp sunt cenzor? Mmmm, nişte ani, nu prea mai ştiu!”, spune cu jumătate de gură Vlad Decebal.
Cu o poziţie asigurată într-o asociaţie declarată profitabilă, cenzorul Vlad Decebal pare să stea liniştit în banca sa, lăsând restul lumii să îşi bată capul cu chestiuni legate de cheltuieli care nu dau bine pe răbojul fiecăruia dintre asociaţi. Pe raportul întocmit de el, şi confirmat prin semnătură de unul dintre cenzori, Vlad Decebal nu s-a deplasat nici măcar până la şedinţa cu Adunarea Generală a Moşnenilor, poate tocmai pentru că raportul pare întocmit pe „genunchiul broaştei”.
Contestatarul contestat

„Sunt chestiuni care, automat, stârnesc nemulţumiri din partea noastră, a moşnenilor. Nu primim drepturile financiare cuvenite, ni se contestă dreptul de a solicita transparenţă în decizii. Ceea ce hotărâm noi în Adunarea Generală a Moşnenilor este deseori ignorat de către liderii aleşi în CA etc. Ce să vă spun, că trebuie să intru cenzor de pe post de supleant, fiind astfel validat de către Judecătoria Brezoi încă de acum doi ani, dar conducerea se opune? Formal au declarat că sunt cenzor, apoi au declinat asta”, povesteşte Octavian Păunescu.

În ciuda celor declarate de preşedinte, Octavian Păunescu beneficiază de o validare dată de magistraţii Judecătoriei Brezoi încă din aprilie 2021, moment în care toată structura de conducere a obştei, inclusiv supleanţii aleşi pentru postul de cenzor au beneficiat de confirmarea unui vot legal.
O avere pe mână, dar pe mâna cui?!
Aşa cum menţiona şi cenzorul Vlad Decebal, Obştea Moşnenilor Mălăieni nu a traversat momente foarte grele din punct de vedere financiar, ba, anul trecut s-a dovedit chiar productiv.

Mda, numai că depinde şi în favoarea cui se schimbă un statut care nu este respectat nici în forma sa actuală.
„Păi, facem o comisie care să ia act de toate nemulţumirile moşnenilor, apoi trecem la întocmirea unui nou statut. Cred că anul viitor ar putea fi gata. Nu are sens să ducem astfel de nemulţumiri în instanţă, judecătorii nu prea ştiu cum se discută în interiorul unei obşti”, tranşează problema secretarul Moga.
Omul, fost primar al comunei, pare să ţină morţiş să dea cu oiştea în gard prin orice declaraţie: „Sunt câteva chestiuni ridicate şi de primar, cum ar fi cu suprapunerea terenurilor obştei pe terenurile unor persoane private. E o chestiune care ţine de modul în care a fost calculat amplasamentul în 2016. Va fi remediată, dar nu e vina noastră. Persoanele respective şi-au ţinut actele la sertar şi nu le-au declarat la primărie. Se va remedia şi asta, vă garantez”.

„Eu nu m-am dus să discut despre chestiunile statutare. Sunt destul de mulţi oameni nemulţumiţi. Am fost la şedinţă ca să le reamintesc că ocupă proprietăţi private asupra cărora nu au niciun drept. Cine a zis că sunt acte ascunse la sertar? Sunt cel puţin trei proprietăţi care îmi vin acum în minte: una forestieră, o livadă şi o fâneaţă care au toate actele în regulă, de ani buni chiar! Obştea trebuie să facă modificări în cartea funciară şi să intre în legalitate. Nu este treaba mea, dar, dacă au făcut acest lucru în mod voit, nu îi văd foarte bine”, punctează primarul comunei Malaia.
Terţii ascunşi
Partea cu cheltuielile referitoare la terţi este şi cea în care majoritatea celor prezenţi în sală au vociferat. În primul rând, nu se ştie numele terţilor, nu s-a dat nicio copie după raportul financiar pe 2022 nici unuia din cei prezenţi, iar suspiciunile planează destul de mult asupra celor de sub umbrela de protecţie a preşedintelui Băra, care îşi pot plasa primele salariale fix în acest capitol.
„Hai să fim serioşi, câţi dintre noi nu muncesc ani în şir pentru a atinge venituri de 4 miliarde şi jumătate (lei vechi – n.a.)?”, a răbufnit în şedinţă Octavian Păunescu.
În acelaşi timp, niciunul dintre cenzorii semnatari (2 la număr - n.r.) nu a fost prezent în şedinţă, pentru a-şi asuma raportul întocmit ca pe picior de broască.
Pe de o parte, preşedintele Niculiţă Băra ţine să îl informeze că grupul de 5 nu şi-a tras deoparte decât 189.000 lei (aproximativ 1,9 miliarde lei vechi). O sumă totuşi impresionantă, dacă luăm în calcul sumele care ar trebui să intre în buzunarele moşnenilor. Conform statutului, membrii CA îşi pot aroga prime de performanţă de până la 15% din venituri. În acelaşi timp, moşnenii trebuie să primesacă cotă parte din 70% din profitul declarat, în funcţie de părţile deţinute de aceştia.
„Am primit bani, nu spun că ar fi fost puţini, dar tot mă simt furat constant de această grupare. Am solicitat copie după raport, chiar şi din postura de cenzor votat în Adunarea Generală. Nu am primit niciun act. Din 760 de oameni, doar doi sau trei ştiu pe unde s-au scurs banii obştei”, concluzionează Octavian Păunescu.
Nemulţumirea sa este justificată de gestul celor din CA de a-i refuza accesul la funcţia justificată legal, cea de cenzor, şi de tertipurile legale (sau ilegale) pe care cei doi „jupâni” de obşte le găsesc, atunci când e vorba de contestaţii ale persoanelor ce nu le convin.
Urmează:
- “Comisioane” generoase luate ilegal pentru fiecare metru cub vândut!
- Împăcare pe banii moşnenilor?
- 70 de ha date pentru case de vacanţă ai potentaţilor Vâlcii?
- Conturi bancare suspecte!
- Sustenabilitate zero şi o comunitate care trăieşte la mila „jupânilor”!
- Raport financiar contabil făcut ca la un PFA!

