Scăderea inflaţiei la nivel global a stimulat apetitul pentru active considerate riscante a permis monedelor din regiune să se aprecieze de la începutul anului. Cea mai slabă performanţă o are leul cu o întărire a cursului de 0,2%, în timp ce zlotul s-a apreciat cu 1,6%, coroană cehă cu 2,8% iar forintul cu 6,3%.
Lunea aceasta, în condiţiile majorării ofertei înainte de data de 25 ale lunii, când se achită taxele şi impozitele la buget, cursul euro a scăzut de la 4,9401 la minimul ultimei luni de 4,9293 lei, într-o şedinţă în care de la o deschidere la 4,936 – 4,937 lei, cotaţiile au alunecat până la 4,928 lei.
Evoluţia leului este influenţată de factorii externi, precum războiul de la graniţă, criza energetică, problemele cu care se confruntă sistemele bancare din Europa şi Statele Unite sau majorarea dobânzii de marile bănci centrale dar şi modificările climatice tot mai evidente. Dintre factorii locali se pot aminti adâncirea deficitului de cont curent, gaura de 20 de miliarde de lei „descoperită” în bugetul de stat, ce nu poate fi acoperită prin împrumuturi, dar şi încetinirea ritmului de creştere economice, afectată de situaţia din zona euro, principalul partener de afaceri al României.
Conform analiştilor Băncii Transilvania, „economia României ar putea creşte cu ritmuri anuale de 2,9% în 2023 (decelerare de la 4,7% în 2022), 3,7% în 2024, respectiv 4,0% în 2025”.
Dobânzile interbancare şi-au menţinut tendinţa descendentă. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut după nouă luni sub pragul de 7%, şi a coborât lunea aceasta la 6,95%, după ce în noiembrie trecut a urcat până la 8,31%, maxim al ultimilor circa 13 ani.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut la începutul acestei săptămâni de la 6,78 la 6,76%, nou minim al ultimelor aproape 10 luni. La rândul său, indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a alunecat de la 7,32 la 7,29%.
Reapariţia incertitudinilor în privinţa deciziilor Rezervei Federale, ce pot fi luate la şedinţa de politică monetară de la începutul lunii viitoare, în condiţiile în care creşterea preţurilor din Statele Unite depăşeşte cu mult ţinta de inflaţie a instituţie, a apreciat euro la 1,0996 – 1,1021 dolari, la începutul acestei săptămâni, faţă de 1,0917 dolari, miercurea trecută. Evoluţia a provocat scăderea cursului de la 4,5092 la 4,4751 lei, valoare comparabilă cu cele care se înregistrau în urmă cu 13 luni.
Media francului elveţian a crescut la sfârşitul săptămânii trecute la 5,0443, maxim al ultimei jumătăţi de an, dar a scăzut lunea aceasta la 5,0327 lei. Volatilitatea cursului lirei sterline a fost minimă, cu excepţia finalului de perioadă, când a scăzut la 5,5661 lei.
Metalul galben a intrat pe o pantă descendentă şi a coborât la 1.977 – 1.986 dolari, iar BNR a stabilit lunea aceasta un preţ al gramului de aur de 285,5306 lei.
Perspectiva unei noi majorări a dobânzii de către Rezerva Federală a împins în jos preţul criptomonedelor. După ce s-a apropiat de 31.000 dolari, bitcoin a intrat pe o pantă descendentă şi a atins un minim de 27.200 dolari. Volatilitatea ether a fost mai mare, după ce blockchain-ul a deblocat monede în valoare de 32 miliarde dolari. După o creştere la 2.140 dolari, criptomoneda a scăzut luni până la 1.832 dolari.
Analiza cuprinde perioada 17 – 24 aprilie
