Marţea trecută, BNR a menţinut dobânda de politică monetară la 7%/an, decizie care anticipează o tendinţă de scădere a inflaţiei sub pragul de 10% până la sfârşitul anului.
Băncile centrale de la marginea zonei euro au dat semne că nu intenţionează să înceapă procesul de reducere a ratelor de referinţă. Unele analize anticipează că BNR va opera o primă scădere la începutul anului viitor în condiţiile în care inflaţia este formată din două cifre iar economia românească dă dovadă de rezilienţă.
În comunicatul de presă care a urmat şedinţei BNR se atrage atenţia asupra efectelor negative induse de „penuria de legume din Europa şi reducerea livrărilor de petrol anunţată de ţările OPEC. În acelaşi timp, incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate, iar altele decurg din turbulenţele în sistemele bancare din SUA şi Elveţia, ce ar putea exercita efecte adverse prin afectarea economiilor statelor dezvoltate şi a percepţiei de risc asupra Europei Centrale şi de Est, cu impact asupra costurilor de finanţare”.
O altă sursă negativă o reprezintă gaura de 20 miliarde lei care a apărut în bugetul de stat. Aceasta necesită luarea unor măsuri nepopulare înainte de anul superelectoral 2024 care trebuie rezolvată fie prin concedieri sau tăieri din salarii în sistemul bugetar sau „inventarea” de noi taxe şi impozite care vor accentua presiunile inflaţioniste şi riscul apariţiei recesiunii economice.
Atenţionate acum câteva luni de guvernatorul BNR că „au cam sărit calul” în cazul dobânzilor, care au atins valori comparabile cu cele de acum aproape 13 ani, băncile au trecut la un proces de scădere a indicilor ROBOR.
La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,82 la 6,80%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,11 la 7,08% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 7,47 la 7,45%.
Leul a avut o evoluţie stabilă. Cursul euro a scăzut de la 4,9419 lei, la începutul perioadei, la 4,9315 lei, la sfârşitul ei, într-o şedinţă în care cotaţiile au coborât de la 4,938 lei, la deschidere, la 4,928 lei.
Comparativ cu euro, cea mai bună evoluţie din regiune o au moneda maghiară care s-a apreciat de la începutul anului cu circa 6,6% şi cea cehă care a câştigat aproximativ 3,3%, în timp ce leul şi zlotul au avut un parcurs stabil.
Euro a crescut la jumătatea săptămânii trecute la maximul ultimului an de 1,0970 dolari, dar a scăzut luna aceasta la 1,891 – 1,0917 dolari. Aprecierea dolarului s-a datorat scăderii şomajului din Statele Unite la 3,5%, după ce în martie au fost create 236.000 noi locuri de muncă, ceea ce ar putea încuraja Rezerva Federală să majoreze dobânda cu încă 25 de puncte de bază la şedinţa de politică monetară care se va desfăşura în perioada 2 – 3 mai. În piaţa locală, cursul dolarului a fluctuat între 4,5027 şi 4,5539 lei, cel de luni fiind stabilit la 4,5210 lei.
Media francului elveţian a urcat de la 4,9556 la 5,0012 lei, pentru a scădea luni la 4,9891 lei, iar cea lirei sterline s-a mişcat în culoarul 5,6149 – 5,6525 lei şi a încheiat perioada la 5,6212 lei.
Metalul galben a trecut săptămâna trecută de pragul de 2.000 dolari/uncie. Joi, preţul gramului de aur stabilit de BNR a urcat la 294,0329, aproape de maximul istoric, dar a scăzut la începutul Săptămânii Mari la 290,9101 lei.
La sfârşitul perioadei, criptomonedele se aflau pe o uşoară pantă ascendentă. Bitcoin a urcat la 28.218 – 28.433 dolari iar ether la 1.850 – 1.864 dolari.
Analiza cuprinde perioada 3 – 10 aprilie
