Anul acesta manifestările prelejuite de Ziua Mondială a Meteorologiei au loc deodată cu cea de-a 150-a aniversare a Organizaţiei Meteorologice Mondiale. Evenimentul evidenţiază realizările trecute, progresul prezent şi potenţialul viitorului - de la telegrafele de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi prognozele de transport maritim până la supercalculatoare şi tehnologia spaţială. În tot acest timp, Serviciile Naţionale de Meteorologie şi Hidrologie au lucrat neîntrerupt pentru a colecta şi standardiza datele care stau la baza prognozelor meteorologice pe care acum considerăm că este de la sine înţeles să le avem la dispoziţie. Istoria schimbului de date OMM este o poveste remarcabilă a viziunii ştiinţifice, a dezvoltării tehnologice şi, mai ales, a unui sistem unic de cooperare în serviciul societăţii.
Organizaţia Meteorologică Internaţională – predecesoarea Organizaţiei Meteorologice Mondiale – a fost înfiinţată în 1873 într-o epocă în care poluarea cauzată de activităţile industriale şi umane era la început. „Este elementar să existe o reţea mondială de observaţii meteorologice, schimb liber de observaţii între naţiuni şi acord internaţional privind metodele şi unităţile de observare standardizate pentru a putea compara aceste observaţii”, a spus profesorul Buys Ballot, primul preşedinte al Organizaţiei Meteorologice Internaţionale (1873-1879). Principiul schimbului liber de date a fost unul dintre forţele motrice din spatele OMM de atunci şi rămâne valabil şi în prezent.
Structura OMI nu mai era suficientă şi, astfel, în reuniunea Comitetului Meteorologic Internaţional din 1946 a fost adoptat un proiect de Convenţie Meteorologică Mondială, care a fost semnat în cele din urmă la 11 octombrie 1947 şi a intrat în vigoare la 23 martie 1950. Din 1953 în fiecare an la 23 martie se serbează oficial Ziua Mondială a Meteorologiei.
Meteorologia din România a urmat cursul celei la nivel modial, ţinând mereu pasul cu noile tendinţe. Astfel, la 18/30 iulie 1884a luat fiinţă Seviciul Meteorologic al României sub conducerea lui Ştefan Hepites, devenind una dintre cele mai vechi instituţii ştiinţifice din România. La initiativa lui Stefan Hepites, România se înscrie printre ţările fondatoare ale Organizatiei Meteorologice Internationale, iar în1948 România a devenit membru cu drepturi depline al Organizaţiei Meteorologice Mondiale. Rezultatele dezvoltării tehnologiei au fost aplicate imediat şi în activitatea meteorologică din ţara noastră. În 1965 s-aînfinţat Laboratorul de meteorologie dinamică, sub conducerea lui Nicolae Beşleagă, iar în 1984 se pun bazele Colectivului de Cercetare pentru Meteorologie la Mezoscară sub conducerea lui Ion Drăghici.Istoria Centrului Meteorologic Regional Oltenia a început în urmă cu aproape o jumătate de secol, în 1974 când, la actualul sediu, s-a înfiinţat Centrul de Prevedere a Timpului Craiova, meteorologii completând colectivul de operatori/tehnicieni meteorologi şi radiotelegrafişti care colectau şi transmiteau date de la staţiile meteorologice. Printre primii meteorologi previzionişti amintim pe Virgil Bălan, Mihai Lalescu, Şerban Ionescu, Ion Marinică.
Generarea şi furnizarea serviciilor meteorologice, climatice şi hidrologice a fost revoluţionată de supercomputere, tehnologia prin satelit şi teledetecţie, dispozitive mobile inteligente, progrese ştiinţifice continue şi colaborare internaţională.Noile tehnologii remarcabile de observare şi modelare continuă să se dezvolte, ajutând la înţelegerea avansată a sistemului global complex de vreme şi climat al Pământului. Drept urmare, prognozele de astăzi pe cinci zile sunt la fel de fiabile ca prognoza pe două zile de acum 25 de ani. Aceste progrese se traduc literalmente în câştiguri economice de miliarde de dolari.
Schimbările climatice reprezintă provocarea definitorie a timpurilor noastre. Modul în care răspundem la această provocare va determina viitorul planetei noastre şi al urmaşilor noştri. De aceea, OMM încearcă să dezvolte o infrastructură de monitorizare a gazelor cu efect de seră globală, susţinută şi coordonată.
Însă, chiar dacă viitorul va fi într-o eră a inteligenţei artificiale şi a învăţării automate, depindem încă de devotamentul şi angajamentul personalului Serviciilor Naţionale de Meteorologie şi Hidrologie care lucrează în fiecare zi a fiecărui an pentru a salva bunuri şi vieţi omeneşti.
