Oraşul Călimăneşti este plasat pe locul 10 în topul căutărilor pentru destinaţii de vacanţă din România, conform unui studiu Google.

Intensificarea vizitelor şi cazărilor în Călimăneşti este motivată şi de raportul calitate/preţ pe care unităţile de cazare din zonă reuşesc să îl menţină, dar şi de îmbunătăţirea serviciilor conexe şi a condiţiilor de cazare. În acelaşi timp, staţiunea de pe Valea Oltului îşi păstrează un farmec clasic dat de arhitectura zonei, una prezervată atât de proprietarii vilelor ce împânzesc staţiunea, cât şi de cei care construiesc noi unităţi de cazare.

Vilegiaturism versus turism de masă

Un prim pas în transformarea orăşelului de munte în staţiune balneară a fost făcut în 1886, odată cu ridicarea Pavilionului Central, actualul Hotel Central, construcţie impunătoare, în stil helvetic, plasată chiar în centrul localităţi. „A fost preferat stilul helvetic, pentru că la acea dată staţiunile din Elveţia erau destinaţie favorită a turiştilor europeni şi nu numai. I-au urmat noi edificii, de dimensiuni mai reduse, vile, gen case de vacanţă, ale potentaţilor locali, care găzduiau şi alţi turişti sosiţi în staţiune. Investiţii de acest gen au tot apărut în perioada 1890-1930, dând tonul vilegiaturismului în zonă. Din fericire în acest moment, cele mai multe vile construite în acea perioadă au fost retrocedate, poate şi vândute ulterior de moştenitorii celor care le-au ridicat, dar şi-au păstrat farmecul de odinioară, efectuând acelaşi tip de servicii. Am reuşit să ţinem în frâu avântul unor investitori în turism, astfel încât avem un stil arhitectural aproape unitar pe raza staţiunii, ceea ce, desigur, face plăcere ochiului vizitatorilor”, explică primarul oraşului-staţiune, Florinel Constantinescu.

Drept dovadă că lucrurile chiar dau o notă şic aspectului staţiunii balneoclimaterice din Vâlcea, recentele investiţii în clădiri noi ridicate (Hotel Izvoare) sau în renovarea unor hoteluri clasice (Hotel Carolin) arată respect atât faţă de stilul arhitectural al zonei, dar şi o bună încadrare în peisajul natural.

Strategie de dezvoltare eficientă

Cu peste 150.000 de vizitatori anual, Călimăneştiul este o staţiune la mare căutare în rândul turiştilor interni, dar şi a celor veniţi din afara ţării, fie ei din Diaspora sau persoane curioase care doresc să exploreze zona montană din nordul Vâlcii. La limita nord-estică a oraşului, Parcul Naţional Cozia trezeşte interesul celor sosiţi în localitate. O salbă de mânăstiri care se întind de pe raza oraşului până spre alt oraş-staţiune al Vâlcii, Băile Olăneşti, precum şi existenţa unei vechi căi de acces, Drumul Călugărului, aduce în prim plan posibilitatea efectuării unor trasee de relaxare în natură şi de redescoperire a zonei montane dintre masivele Făgăraş şi Căpăţânii.

În plus, noile dotări ale clădirilor re-incluse în circuitul vilegiaturistic sunt pe măsura exigenţelor din turismul modern: piscine cu apă geotermală, spaţii de relaxare, domenii glamping etc.

Aceleaşi servicii sunt puse în practică şi de instituţiile publice implicate în gestionarea oraşului: un parc acvatic de distracţii, parcuri moderne, trasee de plimbare în staţiune.

„În perioada 2013-2020 am insistat pe dezvoltarea zonei de nord a oraşului şi pe refacerea şi extinderea infrastructurii de utilităţi. Până în 2027 punem accent pe zona sudică a localităţii şi avem destule proiecte în plan: un parc natural de relaxare de 20 de hectare de pădure, cu diverse trasee de plimbare, realizarea unei baze sportive multifuncţionale în zona Seaca, încurajarea investiţiilor private în turism pe această porţiune a localităţii, extinderea reţelelor de alimentare cu apă geotermală”, spune primarul Constantinescu.

Pe unele proiecte, lucrările sunt în acest moment în derulare, acestea urmând să devină funcţionale în următorii ani. Între timp, o simplă privire aruncată între Călimăneşti şi Căciulata arată nici ameninţarea crizei financiare nu îi stopează pe investitorii în turism din a spori numărul unităţilor de cazare din staţiune.