Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), componenta 4 – Transport Sustenabil, începe să arate ca un borcan cu miere pentru toţi aleşii locali din Oltenia.
În medie, cam 60% dintre primarii fiecărui judeţ din regiune lucrează în stil hei-rupist la depunerea proiectelor de finanţare a staţiilor de încărcare pentru vehicule electrice, chiar dacă prin comunele respective mai greu sau chiar deloc depistezi un automobil electric.
Fondurile PNRR, un fel de goană după aur
Pentru aleşii locali din Oltenia, goana după fondurile alocate prin PNRR aduce deja a ridicol. Multe dintre localităţi nu fac parte din zone intens circulate, nu au obiective turistice de interes naţional pe raza administrativă şi, în destule cazuri, nu au nici măcar un vehicul electric înmatriculat pe raza comunei.
Situaţia, la nivel regional se prezintă în felul următor:
- Vâlcea – 238 vehicule electrice, din care 149 înmatriculate în Râmnicu Vâlcea şi 919 de tip plug-in hibrid, 530 fiind localizate tot în municipiul reşedinţă de judeţ.
- Gorj, 152 vehicule electrice, 90 înmatriculate în Târgu Jiu şi 594 de vehicule hibrid, dintre care care 377 înmatriculate în capitala judeţului.
- Mehedinţi, 37 vehicule electrice, 23 înmatriculate în Drobeta-Turnu Severin şi 374 de vehicule hibrid, 271 figurând în municipiul reşedinţă de judeţ.
- Dolj, 448 vehicule electrice, 326 numai în Craiova, şi 2602 vehicule hibrid, dintre care 2085 sunt înmatriculate în Cetatea Banilor.
- Olt, 129 vehicule electrice, 66 în Slatina, şi 702 de tip hibrid, 321 fiind înmatriculate în municipiul reşedinţă de judeţ.
Sigur, PNRR are şi componenta de rezilienţă şi acţionează pentru situaţii cu care ne vom confrunta în viitor, pe termen mediu şi lung. Cu toate acestea, să vezi că peste 250 de localităţi din totalul de 448 aflate în regiunea Oltenia aleargă după finanţare pentru acelaşi obiectiv de investiţii pare de-a dreptul ridicol.
CJ-urile intră în joc
Mai mult, nu doar primarii nădesc fondurile europene cu acest tip de proiecte, ci şi Consiliile Judeţene. În vara acestui an, Consiliul Judeţean Vâlcea a aprobat studiul de fezabilitate pentru 20 de staţii electrice ce ar urma să fie amplasate în diverse puncte ale judeţului.
„În cadrul PNRR, Componenta 4 – Transport sustenabil, nu au fost semnate contracte de finanţare care au ca obiect instalarea staţiilor de încărcare electrice pe raza teritorială a judeţelor de interes pt dvs, respectiv Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj”, ne-a transmis Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.
Mda, conform datelor furnizate de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Vâlcea, în Oteşani figurează 2 automobile care au nevoie de încărcare la o staţie de alimentare electrică: un vehicul electric (Tesla) şi unul hibrid.
În acelaşi timp, pe finanţările oferite prin Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) nu a fost înghesuială prea mare, nici măcar la nivel de muncii. Până acum, conform răspunsului oferit de AFM, doar trei localităţi din Oltenia au încheiat contracte de finanţare nerambursabilă pentru staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice:
- Râmnicu Vâlcea, valoare contractată 1.310. 643,05 lei; valoare totală finanţată 1.051.465, 73 lei
- Târgu Jiu, valoare contractată 760.000 lei; valoare totală finanţată 15.698,42 lei
- Slatina, valoare contractată 715.779,23 lei; valoare totală finanţată 6.907,95 lei.
Conform datelor din raportul oficial al instituţiei, acestea ar urma să fie poziţionate pe trasee intens circulate, în zone turistice sau în zone de mare trafic industrial sau privat. Numai că poziţionarea a cel puţin jumătate dintre ele prin locuri unde ai impresia că a înţărcat mutu iapa sau amplasarea lor la distanţe de maxim 20 de kilometri faţă de alte staţii deja existente, în contextul în care autonomia medie a unui automobil electric este de 400 km, pare deja o risipă.
Astfel, responsabilii cu implementarea proiectului din cadrul CJ Vâlcea nu au ezitat să pună 2 staţii de alimentare în aceeaşi comună, Muereasca, şi alte două fix la acelaşi obiectiv din comuna Frânceşti: Mănăstirea dintr-un lemn.
La distanţă de 12 kilometri faţă de Muereasca, Călimăneştiul are deja o staţie de încărcare a vehiculelor electrice, iar în Râmnicu Vâlcea (16 km) sunt 7 astfel de staţii.
Se mai adaugă o staţie în Lungeşti, probabil vreun punct nodal în viitoarea strategie de transport creionată pentru Vâlcea şi unul în Titeşti, în creierii munţilor, ce ar urma să deservească 3 vehicule hibrid existente în zonă: Boişoara (2) şi Racoviţa (1).
Valoarea totală a investiţiei a fost stabilită la 5,4 milioane lei (fără TVA), din care aproximativ 1,8 milioane lei sunt cheltuieli neeligibile.
Primari cu pieptul în faţă
Pe lângă ce 1836 de staţii existente, dezvoltate până acum de Ministerul Transporturilor, ţinta pentru următorii 7 ani este realizarea altor 2896 de puncte de reîncărcare de înaltă putere (minim 50Kw), 264 dintre acestea urmând a fi poziţionate pe reţeaua naţională de autostrăzi.
În momentul de faţă, România deţine 0,4% din numărul de staţii de reîncărcare existente pe teritoriul UE. Sigur, o creştere a numărului lor va fi binevenită, dar nu în stilul pompieristic în care se acţionează în prezent. Momentan, proiectele sunt în stadiu de evaluare, dar asta nu îi opreşte pe aleşii locali să scoată pieptul la înaintare când vine vorba de şansa de a fi eligibili.
