În ultima săptămână, leul a avut o evoluţie agitată, influenţată probabil de intrările de capitaluri străine dar şi de vânzările de euro la care au recurs Finanţele după ce Comisia Europeană a aprobat eliberarea primei tranşe din acordul PNRR, în valoare de 2,6 miliarde euro.
În octombrie, comparativ cu sfârşitul lunii precedente, euro s-a depreciat cu 0,71%, dolarul american cu aproape 2%, francul elveţian cu peste 4,4%. Singura care s-a apreciat cu a fost lira sterlină cu circa 1,28%.
Moneda unică a început săptămâna trecută cu o medie de 4,9139 lei, pentru ca miercuri să atingă minimul ultimelor două luni de 4,8793 lei. Luna aceasta, cursul a urcat la 4,9141 lei, iar tranzacţiile s-au realizat în culoarul 4,908 – 4,92 lei.
Unul dintre principalii factori care favorizează deprecierea leului este reprezentat de deficitul de cont curent mare, rezultat din deficitul comercial uriaş. Pe de altă parte inflaţia a permis guvernului, prin majorarea PIB-ului nominal şi a veniturilor, să ajusteze raportul deficit bugetar/PIB la 3,04% în primele nouă luni ale acestui an, de la 3,75% în perioada similară din 2021.
Membrii CFA România estimează o tendinţă de depreciere a leului în următoare luni. Conform sondajului realizat în septembrie, valoarea medie a anticipaţiilor privind parcursul cursului monedei naţionale pentru orizontul de şase luni este de 5,0117 lei/euro, respectiv de 5,0797 lei/euro pentru orizontul de 12 luni
Decizia de joi a BCE de majorare a dobânzii nu a influenţat dealerii bancari iar indicii ROBOR au avut o evoluţie stabilă dar se menţin la maxime ale ultimilor aproape 13 ani. Piaţa locală aşteaptă şedinţa de politică monetară a BNR din 8 noiembrie.
La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 8,20% faţă de 2,36% la debutul lui noiembrie trecut. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 8,31%, în timp ce acum un an valoarea lui era 2,48%, iar indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut de la 8,43 la 8,44%.
Euro a depăşit timp de două zile pragul de 1 dolar, însă lunea aceasta a scăzut la 0,9910 – 0,9966 dolari. Investitorii nu au fost nemulţumiţi de faptul că BCE a majorat rata-cheie la 2%, maxim al ultimilor 14 ani, ei mizând pe o creştere mai mare, în condiţiile în care inflaţia din zonă a ajuns la 10%. În schimb, pieţele aşteaptă din partea Rezervei Federale o a patra majorare consecutivă de 0,75% care ar ridica dobânda de referinţă la 3,75 – 4 %.
În aceste condiţii, cursul monedei americane s-a mişcat între 4,8676 şi 5,0045 lei iar cel de la finele intervalului a fost stabilit la 4,9487 lei.
Media monedei elveţiene a fluctuat între 4,9194 şi 4,9941 lei, cea de luni fiind stabilită la 4,9587 lei. Declaraţiile făcute de noul premier britanic Rishi Sunak au liniştit pieţele financiare iar cursul lirei sterline a crescut de la 5,6220 la 5,7084 lei.
Metalul galben s-a depreciat lunea aceasta la 1.634 – 1.645 dolari/uncie iar preţul gramului de aur a scăzut la 260,5682 lei.
Intenţia autorităţilor de reglementare a pieţei financiare din Hong Kong de a legaliza tranzacţionarea criptomonedelor nu a influenţat cotaţiile bitcoin care se tranzacţiona între 20.319 – 20.826 dolari. Ether fluctua în culoarul 1.557 – 1.634 dolari.
Analiza cuprinde perioada 24 – 31 octombrie
