Leul a avut o evoluţia pozitivă faţă de euro în perioada analizată, însă presiunile de depreciere se menţin, principalul motiv, pe lângă cauzele externe, fiind deficitul de cont curent mare prognozat la 9,3% din PIB în acest an faţă de 7,0% în 2021.
La cele de mai sus, se adaugă situaţia precară în care se găseşte execuţia financiară, motiv de îngrijorare pentru agenţia Fitch care a confirmat vinerea trecută ratingul suveran al României la BBB- cu perspectivă negativă.
Cursul euro a crescut lunea trecută la 4,9480 lei, după care tendinţa a fost una de scădere, minimul de 4,9366 lei fiind stabilit joi, după ce BNR a decis să majoreze dobânda sa de politică monetară de la 5,50 la 6,25%, măsură care a surprins piaţa într-o oarecare măsură. Perioada s-a încheiat cu o medie de 4,9395 lei, când tranzacţiile s-au realizat în piaţa locală în culoarul 4,936 – 4,941 lei, după ce în cursul nopţii de duminică moneda unică a fost cotată la un minim de 4,928 lei.
Rămâne de văzut care vor fi deciziile ce vor fi luate vinerea aceasta de agenţiile Moody’s şi Standard&Poor´s. Ratingurile actuale sunt de Baa3 cu perspective stabile, respectiv BBB- cu perspective stabile.
Principalul eveniment al săptămânii a fost şedinţa de politică monetară a BNR, unde s-a decis majorarea ratei de referinţă de la 5,50 la 6,25%, maxim al ultimilor 12 ani. Măsura a fost luată cu scopul de a tempera inflaţia, care nu-şi va încetini avansul până la sfârşitul acestui an şi a readus pe creştere indicii ROBOR.
O analiză BCR anticipează pentru ultima şedinţă a BNR din acest an, care se va desfăşura în 8 noiembrie, o majorare „de 50 de puncte de bază care va duce dobânda de politică monetară la 6,75%, iar cea pentru facilitatea de creditare la 7,75%”.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut lunea aceasta de la 7,96 la 7,99%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 8,12 la 8,14% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 8,26 la 8,29%.
Încrederea investitorilor în evoluţia zonei euro a scăzut în octombrie la -38,3 puncte, minim care nu a mai fost atins din mai 2020, conform sondajului institutului Sentix. Pe de altă parte, economia americană a creat în septembrie 263.000 noi locuri de muncă iar şomajul a scăzut de la 3,7 la 3,5%, ceea ce va permite Rezervei Federale americane să-şi menţină politica monetară agresivă cu scopul de a opri creşterea preţurilor.
Reducerea plasamentelor în euro au depreciat-o la 0,9683 – 0,9752 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să urce de la 5,0408 la 5,0891 dolari.
Cursul francului elveţian a fluctuat între 5,0577 şi 5,1139 lei, cel de lunea aceasta fiind stabilit la 5,0999 lei.
Perspectiva intrării în recesiune a economiei britanice, conform Băncii Angliei, a pus presiune pe lira sterlină, media de la finalul perioadei fiind stabilită la 5,6323 lei.
Preţul gramului de aur a scăzut la începutul acestei săptămânii la 274,6920 lei, evoluţie datorată scăderii metalului galben la 1.680 – 1.689 dolari/uncie.
Piaţa criptomonedelor continuă să fie afectată de reducerea interesului pentru active considerate drept riscante şi majorarea plasamentelor în moneda americană,
Bitcoin cobora lunea aceasta la 19.137 – 19.523 dolari iar ether aluneca la 1.297 – 1.337 dolari.
Analiza cuprinde perioada 3 – 10 octombrie
