Sub Lupă

Somnoroase prăzurele (II)

Se doarme bine pe fonduri UE şi în Gorj

Implementarea fondurilor europene în România merge şontâc-şontâc de aproape 15 ani. Cu toate acestea, există o tagmă de beneficiari care nu-şi fac griji în privinţa rezultatelor financiare raportate anual: funcţionarii desemnaţi să implementeze aceste proiecte la nivel judeţean şi local.

În Oltenia, de exemplu, clica celor implicaţi în implementarea proiectelor cu finanţare europeană se duce spre câteva sute de cărători de hârtii, băgători de seamă şi dormitaci în posturi.

Despre cum se sforăie liniştit în unităţile de implementare proiecte europene vorbim într-o serie de articole “Săptămâna în Oltenia” dedicate fiecărui judeţ din regiunea de dezvoltare SUD-VEST Oltenia.

De câţi miliţieni aveai nevoie ca să schimbi un bec? Hmm, parfum!!! Stai să vezi de câţi funcţionari publici e nevoie să implementezi un proiect european cu tot cu corecţiile de rigoare. Azi, oamenii ţâfnoşi din Gorj.

”Da’ de ce să mă întrebaţi aşa ceva?”

Ştim că în Departamentul Fonduri Europene din CJ Gorj nu sunt mai mult de 10 oameni angajaţi ca să răspundă de creionarea proiectelor europene. Ştim că sunt conduşi de Florin Achim, şef departament. ştim că în 2017, cei 10 angajaţi din departament au reuşit să gestioneze implementarea a 4 proiecte cu fonduri europene, pe diverse axe de finanţare, neavând nevoie de un ajutor suplimentar din partea colegilor din alte departamente.

Treaba se împute un pic din 2018 şi până în prezent, când pe ”abonamentul” de spor salarial de 50%, dat de statutul de implementator de proiecte cu finanţare comunitară, încep să se ivească: 26 de alţi salariaţi ai CJ (2018), 33 (2019); 32 (2020); 32 (2021) şi încă 23 în 2022.

Numărul proiectelor contractate rămâne acelaşi: trei, maxim patru proiecte intrate în implementare pe fiecare an. Culmea ironiei, în 2019, CJ Gorj primeşte fonduri inclusiv pentru ”Eficientizarea Planificării Strategice la nivel Organizaţional”. Valoarea totală a proiectului: peste 38 milioane lei. Numărul ”moliilor” funcţionăreşti aduse în mod strategic şi planificat să ronţăie o ciosvârtă salarială în plus pe proiect: 32.

La nivel de Departament, Florin Anghel e şocat de insolenţa noastră de a cere lămuriri despre aportul ”pălmaşilor” aduşi din alte direcţii ale Consiliului la implementarea proiectelor semnate şi intrate în finanţare.

”Da’ de ce să mă întrebaţi aşa ceva? Păi... nu vă daţi seama că nu este de competenţa mea să răspund la întrebările ăstea”, se zburleşte omul. Îl calmez un pic şi îi spun că avem răspunsuri oficiale, dar dorim clarificări.

”Aaa, păi... pfff, mai faceţi o adresă oficială în care să îmi puneţi întrebări în baza Legii 544 pentru un interviu şi eu vă răspund”, plusează personajul.

Clar, implementarea dialogului nu e punctul forte pe departamentul condus de dl. Achim sau lipseşte un expert în comunicare din biroul respectiv.

Teoria, ca teoria, dar implementarea te mănâncă!

Cu chiu, cu vai Florin Anghel reuşeşte să dea un spoiler la interviul pe care visează să ni-l acorde. ”Noi, în departament, suntem 9-10 oameni. Acum, vă daţi seama că toată ziua stăm să scriem proiecte. Nu ne mai pricepem şi la implementare. Aşa că ne vedem nevoiţi să aducem colegi de la contabilitate, de la juridic să facă implementarea”.

După propunerea de interviu cu întrebări formulate în baza legii 544, asta e a doua beznă a minţii în care mă aruncă funcţionarul public din CJ Gorj.

Recapitulând, situaţia din departamentul respectiv arată cam aşa: 10 oameni ştiu să facă proiecte, estimări, calcule, necesar materiale, etapizare în derularea proiectului, ştiu să interpreteze legislaţie la nivel comunitar, să o adapteze cadrului legal autohton şi, brusc, devin afoni când vine vorba de urmărirea şi implementarea proiectului în sine!!!!

Cam de prin 2019, sinecurile astea încep să cadă ca din cer peste mai toţi cei angrenaţi în implementarea de valma a celor 2-3, maxim 4 proiecte intrate în finanţare. 10%; 20%; 30%; 40%; 50% sporuri adăugate salariului brut, în funcţie de priceperea sau nepriceperea fiecăruia de a da bine în ochii şefului. Aşa se facă şi că, de la un 2018, cu cheltuieli salariale de 650.000 lei dedicate personalului responsabil cu elaborarea, implementarea şi absorbţia de fonduri europene, 2022 se anunţă la fel de fructuos ca şi anul precedent, cu salarii şi bonusuri de peste 1,4 milioane lei.
(va urma)
































 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...