Implementarea fondurilor europene în România merge şontâc-şontâc de aproape 15 ani. Cu toate acestea, există o tagmă de beneficiari care nu-şi fac griji în privinţa rezultatelor financiare raportate anual: funcţionarii desemnaţi să implementeze aceste proiecte la nivel judeţean şi local.
În Oltenia, de exemplu, clica celor implicaţi în implementarea proiectelor cu finanţare europeană se duce spre câteva sute de cărători de hârtii, băgători de seamă şi dormitaci în posturi, în unele cazuri reuşind chiar performanţa de a-şi majora veniturile salariale cu 50% fără a depune un proiect timp de un an.
Despre cum se sforăie liniştit în unităţile de implementare proiecte europene vorbim într-o serie de articole “Săptămâna în Oltenia” dedicate fiecărui judeţ din regiunea de dezvoltare SUD-VEST Oltenia.
De câţi miliţieni aveai nevoie ca să schimbi un bec? Hmm, parfum, nene!!! Stai să vezi acilişea de câţi funcţionari publici e nevoie să implementezi un proiect european cu tot cu corecţiile de rigoare, rezultate din ”au fost nişte probleme la achiziţii”. Azi, campionii de la Olt.
Bani europeni tocaţi în bonusuri salariale
Olt este un judeţ în regiunile Oltenia (partea situată de la vest de râul Olt, fostul judeţ Romanaţi) şi Muntenia (partea situată la est de râul Olt), în sud-vestul României (sursă Wikipedia). Ete vax, judeţul Olt e chestia aia unde s-a inventat prazul şi somnul liniştit în funcţii publice, mai ales pe detaşări la Unitatea Implementare Proiecte Europene în CJ.
Oltenii sadea, cu domiciliul prin sau pe lângă Slatina, bat la funduleţul gol orice grec implicat în gestionarea fondurilor europene, ba rup chiar şi la performanţe salariale şi bonusuri acordate.
Sunt atât de performanţi încât din 2 milioane de euro atraşi în perioada 2019-2021 au reuşit să toace aceeaşi sumă venită de la stat, pe bonusuri salariale. Nu sunt recordmani însă, la Timişoara, primarul Fritz a descoperit în 2020 că angajaţii instituţiei luau sporuri de 7 milioane lei pe un proiect de 1 milion, tot lei.
La secretariatul lui Marius Oprescu, preşedinte de CJ, şefu’ la banii din Olt (judeţul- n.r.), omul care repartizează frecătorii de mentă din instituţie către Serviciul de Dezvoltare Regională, ne întâmpină o voce zglobie:
- Cu domnul preşedinte, vă rog!
- Nu se poate! Este într-o discuţie. Lăsaţi-mi nr de telefon şi nume şi vă sună dumnealui.
(aude că-s din presă)
- Şi este o chestie personală sau aşa, de presă?
Se lămureşte că e ceva neimportant pentru şef’ său şi mă lămureşte că voi fi sunat luni de tizul ce conduce judeţul Olt.
- ‘Trăiţi, dom preşedinte, ne auzim cum am stabilit!
11 la număr, toţi bravi
Plecat-au 10 din Vaslui, dar în Slatina se făcură 11, cel puţin din 2020, după cum arată schema de personal a Serviciului Dezvoltare Regională a Consiliului Judeţean Olt.
10-11 oameni se dovedesc prea puţini pentru a crea proiecte, a urmări implementarea lor, mai ales când beneficiari sunt alte autorităţi/entităţi. Astfel se face că, în medie, vreo 32 de angajaţi ai instituţiei CJ Olt au deservit constant sarcini de implementare a proiectelor cu fonduri europene, adăugându-şi 50% spor salarial pe durata respectivă.
Culmea performanţei în statul degeaba se înregistrează în 2018, când ”valoarea nominală a proiectelor cu fonduri europene decontate de UE, elaborate de Consiliul Judeţean Olt a fost de 0 lei”. În acelaşi an, 38 de salariaţi ai CJ Olt au pus din greu umărul la statul degeaba, dar a meritat pentru 50% spor salarial. Vorba aia, ţara asta nu se duce de râpă singură, cineva tre’ să-i dea brânci!
Se dublează cu situaţia din 2021, când eligibilitatea proiectelor depuse de CJ Olt e nulă. În 2021, 37 de salariaţi din cadrul aparatului de specialitate al CJ Olt vin să ajute la neimplementarea proiectelor.
”Nu am făcut niciodată un calcul”
Se munceşte, chiar din greu, şi chiar fără glumă la CJ Olt. În patria lui Los Prazaros, cineva chiar e de găsit în instituţie. ”
Aici, în serviciul de Dezvoltare Regională, noi elaborăm proiecte. Toţi cei 10 sau 11. Când implementăm aceste proiecte avem nevoie de sprijinul colegilor din diverse departamente: financiar, juridic etc. Sunt ani în care nu s-a depus niciun proiect, dar aveam nevoie de ajutor în implementare. Erau proiecte vechi în derulare. Acum, eu nu am făcut un calcul pe bonusuri şi salarii comparativ cu sumele atrase. Dacă spuneţi dvs că acest cumul al bonusurilor şi salariilor e egal cu suma atrasă din fonduri europene... Au fost şi corecţii, dar multe au venit pe partea de achiziţii”, spune Daniela Lungu, (încă) şef Serviciu Dezvoltare Regională CJ Olt.
