Primele trei săptămâni din august au fost de bun augur pentru moneda naţională. Ea s-a apreciat faţă de cea unică cu circa 1%, media revenind la valori care au mai fost atinse la începutul lui martie 2021.
Comparativ cu sfârşitul anului trecut, leul este cea mai performantă monedă din regiune cu o apreciere faţă de euro de 1,4%, în timp ce forintul maghiar s-a depreciat cu 8,7% iar zlotul polonez a pierdut 3,4%.
Cursul euro a coborât joi la 4,8793 lei, iar perioada s-a încheiat la 4,8853 lei, când transferurile s-au realizat între 4,88 şi 4,887 lei.
Deprecierea leului de lunea aceasta a fost provocată de creşterea aversiunii faţă de risc, apărută după publicarea raportului lunar al Bundesbank, banca centrală a Germaniei, în care se precizează faptul că probabilitatea apariţiei recesiunii în cea mai puternică economică a zonei euro s-a amplificat iar inflaţia ar putea atinge în următoarele luni un vârf de peste 10%.
Raportul a venit la doar câteva zile după publicarea indicelui ZEW care măsoară încrederea investitorilor din Germania care a scăzut la valori comparabile cu minimul din noiembrie 2011.
Dacă la începutul săptămânii trecute euro se tranzacţiona la 1,0269 dolari, la începutul celei prezente moneda unică a scăzut până la 0,9960 dolari, pentru prima dată după 22 de ani. Aceasta a făcut ca media monedei maghiare să crească luni la 4,8814 lei. Maximul istoric de 4,9391 lei a fost atins de dolar în 12 iulie.
În minuta şedinţei de politică monetară a BNR, care s-a desfăşurat în 5 august, se observă că riscurile „la adresa comportamentului cursului de schimb leu/euro – de natură să afecteze inclusiv indicatorii de vulnerabilitate externă –, continuă să vină din accentuarea dezechilibrului extern şi din incertitudinile asociate consolidării bugetare, precum şi dintr-o posibilă înrăutăţire suplimentară a percepţiei asupra riscului asociat pieţelor financiare din regiune, în contextul prelungirii războiului din Ucraina”.
Tendinţa de creştere a dobânzilor interbancare, care s-a conturat în urmă cu circa un an, s-a temperat în ultimele zile după ce guvernatorul BNR a atras atenţia că ele au „sărit peste cal”.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la început acestei săptămâni la 7,97%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 8,12 la 8,14% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a oprit la 8,27%.
Moneda elveţiană, considerată drept un „refugiu” s-a apreciat luni la 0,958 – 0,963 franci/euro iar media ei a atins un nou record istoric de 5,0856 lei.
Cursul lirei sterline a scăzut vinerea trecută la 5,7514 lei, după ce indicele GfK care măsoară moralul consumatorilor britanici a atins cel mai scăzut nivel de la începutul publicării lui în 1974. La finalul perioadei, media urcat la 5,7623 lei.
Plasamentele în criptomonede au avut de suferit după aprecierea monedei americane şi s-au depreciat, după ce la începutul perioadei dădeau semne de revenire, bitcoin depăşind, după o lungă perioadă, pragul de 25.000 dolari.
Lunea aceasta, bitcoin a scăzut la 20.911 – 21.517 dolari iar ether a coborât la 1.532 – 1.619 dolari.
Analiza cuprinde perioada 15 – 22 august
