Notă explicativă autor
Parandărăt - unealtă folosită în cuptoarele de panificaţie, astfel încât brutarii să nu îşi epună membrele superioare la arsuri în momentul extragerii produselor din cuptor. Are forma unei lopeţi de lemn. În administraţia publică din România, termen este adoptat în jargon ca formă de retur a unor bani intraţi pe circuit ilegal astfel încât decidentul public să nu se „frigă” legal.
13 localităţi vâlcene au solicitat anul acesta fonduri guvernamentale pentru remedierea unor drumuri balastate de pe raza administrativă a lor, ca urmare a ploilor abundente apărute în intervalul ianuarie-iunie 2022. Unde s-a dus balastul rămâne un mister, aşa cum arată şi fotoreportajul “Săptămâna în Oltenia”, realizat la scurt timp după inundaţiile „devastatoare” raportate de către primării. Unde ar ajunge banii alocaţi din Fondul de Rezervă al guvernului? Hmm, asta este o altă problemă pe care Curtea de Conturi şi alte instituţii cu drept de control vor trebui să o ia în seamă, în condiţiile în care devizele, pe lucrări efectuate/de efectuat, înaintate de primării în prima jumătate a acestui an ating cote egale cu nesimţirea. Între timp, grija aleşilor locali pentru pietruirea drumurilor neasfaltate din localităţi din cotele alocate de către ABA Olt - SGA pentru lucrări de interes local arată cam aşa...
„Nu s-a solicitat nimic în ultimii 2 ani”
Pietruirile pentru care s-au vărsat lacrimi de sânge în şedinţele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi care au fost apoi consemnate în note justificative trimise Guernului există doar în imaginaţia zglobie a primarilor. Conform Administraţiei Bazinale Apa Olt, Serviciul de Gospodărire a Apelor, „în perioada 01.01.2020 - 30.06.2022 Serviciul de Gospodărire a Apelor Vâlcea nu a emis avize pentru exploatare agregate minerale necesare interesului public local conform legislaţiei în vigoare”.
Motivul este destul de simplu, pentru a exploata în conformitate cu legea, administraţiile locale ar fi trebuit să întocmească documente clare privind obiectivele în care urmau să se deruuleze lucrări, necesar, să participe la licitaţii şi... să plătească un preţ de câteva mii de ori mai mare decât cel pe care îl pot obţine pe o cotă similară cerşită pe calamităţi inventate. ”Legislaţia existentă nu a fost modificată în această perioadă, încât să blocheze accesul UAT-urilor la aceste resurse. Am avut o singură solicitare la finalul lunii iunie, din partea Primăriei Milcoiu”, au mai precizat reprezentanţii ABA Olt.
Acum, să ne înţelegem, din cele 13 comune care au solicitat extragerea de pietriş şi nisip din albia râurilor, cu siguranţă două sau trei au avut motive bine întemeiate şi, probabil, o parte din situaţiile sesizate la nivel de comună au fost rezolvate. Curios este faptul că, în niciun alt an, primarii nu depun cereri pentru realizarea acestor lucrări şi le bagă la grămadă pe jalbe întocmite sub scuza calamităţilor naturale.
La fel de curios e şi faptul că, anul acesta, din 13 localităţi care au întins mâna către guvern fără a spune o poveste frumoasă, doar două solicitaseră alocarea unor cote de 2000 mc şi 1995,71 mc agregate minerale: Mateeşti, în februarie, respectiv Nicolae Bălceascu, în iunie.
În 2021 au fost 14, în 2020 au fost 5, cifre mult sub numărul de administraţii locale care s-au tânguit că apele pluviale le-au smuls de sub picioare balastul nepus în ultimii ani pe drumuri.
Schemă simplă pentru băieţi nu prea deştepţi
Schema nici măcar nu este perfectată recent. În perioada 2013-2014, interimarul de la Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea, Ion Gigi Matei, reuşea să deturneze cantităţi importante de balast din albia râului Olăneşti către executanţi lucrărilor de extindere a Bd. Dem Rădulescu, sub scuza amenajării de albie a râului, iar cu vreo 4 ani înainte, primarul din Dănicei reuşise performanţa de a balasta curtea unui depozit comercial aparţinând SC Lazăr Internaţional, mizând pe dezinteresul autorităţilor de a verifica ce se întâmplă cu agregatele extrase din râu.
Nu trebui să fi nici măcar vreun geniu pentru a suspecta că bună parte din cantităţile extrase din albia de râu, la solicitarea autorităţilor locale iau altă destinaţie decât cea a lucrărilor de interes public. „Au fost puse câteva maşini de balast în zona primăriei, aici, în Goleşti. Nu pot să zic, chiar a fost o zonă afectată de inundaţii anul trecut. Pe drumurile din vecinătatea locuinţei mele nu s-a pietruit nimic, iar primarul Mitrache le-a spus oamenilor să aştepte să pietruiesc eu, dacă tot am candidat împotriva lui. În rest au fost aşternute straturi de mixtură cu emulsie, care nu ştiu sigur dacă intră la pietruire”, explică Ion Mihai destinaţia celor 1.211 mc de balast alocat Primăriei Goleşti în septembrie 2021.
Nu foarte departe de Goleşti, la Nicolae Bălcescu, primarul Landor Moşteanu a găsit o soluţie şi mai bună. „Noi efectuăm mare parte din pietruiri cu utilajele proprii. La extragerea agregatelor avem încheiat un contract cu o firmă din localitate, SC Flory Company SRL”, menţionează acesta.
Cât se extrage? Nimeni nu ştie, aşa cum nu se ştie nici de ce o primărie care are utilaje proprii în dotare apelează la o firmă locală pentru a scoate din albia Topologului câte o cupă de pietriş.
(Va urma)
