În baza cererilor depuse la Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) de către reprezentanţii comisiilor locale şi a devizelor înaintate de primari pentru decontare din Fondul de Rezervă al Guvernului, sub scuza remedierii efectelor produse de calmităţi, un sfert din Vâlcea ar trebui să arate cam în genul în care se prezintă acum oraşul ucrainean Mariupol.

Seria de articole “Săptămâna în Oltenia“, dedicate furtului de bani publici sub scuza calamităţilor naturale declarate de aleşii locali, începe să aibă efecte. După un prim şir de dezvăluiri din 2020, soldate cu demararea unei anchete DGA pentru 39 de localităţi, până şi reprezentantul Guvernului în teritoriu, prefectul Mihai Oprea, face pasul înapoi.

“Ne-a spus să mai tăiem din devize, că-s umflate!”

Mărturisirea îi aparţine primarului din Câineni, Ionel Nicolae, pus în faţa acestei situaţii inedite în cadrul şedinţei CJSU Vâlcea derulată la începutul acestei săptămâni.

“Ce decontări pe situaţii de urgenţă?! Luni ne-au chemat la prefectură în şedinţă şi prefectul ne-a spus să mai tăiem din devize, că-s cam umflate, că nu sunt bani în Fondul de Rezervă. Acum, ce să vă spun! Şi din cazurile anterioare eram obişnuiţi să cerem o sumă şi să ni se acorde 30%. Îmi e teamă că nici pe ăştia nu îi vom vedea. I-am şi spus «Domnule prefect, eu în anii trecuţi nu am cerut că nu am avut calmităţi, dar cât să reduc din deviz, ce mai execut?»”, se plânge alesul din nordul Vâlcii.

Dilema “Cât să tai?”

Devizul înaintat de Primăria Câineni pentru remedierea pagubelor produse în urma unor ploi abundente ajunge la 320.000 lei (3,2 miliarde lei vechi), iar primarul stă chiar în cumpănă când vine vorba despre cât ar trebui să ciuntească din sumă. “Păi, eu nu mai înţeleg! Nu am fost abonat la despăgubiri aşa cum cer alţii în fiecare an. Au venit, au constatat, am făcut devizele... ce mai vor acum? Hai să zicem că reduc suma la jumătate, dar măcar îi văd? Că dacă ni se spune că nu-s bani la Guvern şi nu ni se spun în ce cuantum, în ce procent ni se va da, nu ştiu nici cât, nici ce să elimin de pe listă”, se plânge acesta.

4 mandate, o problemă constantă

Aflat la al patrulea mandat în fruntea administraţiei locale, Ion Nicolae se confruntă cu o eternă poveste complicată a drumurilor săteşti care străbat albii de pârâu. Bine, să mărturiseşti că ai aceeaşi problemă de 14 ani şi să nu îi fi găsit încă rezolvare nu e chiar cea mai bună scuză pe care o poţi prezenta ca primar.

“Culmea este că e un pârâu sec, dar la fiecare ploaie se strânge apa de pe un versant stâncos aflat în amonte şi rupe tot. Am un proiect asfaltare de 7,5 km în comună declarat fezabil de către CNI şi care e în lipsa de aşteptare pentru că nu există finanţare”, spune primarul din Câineni.

Aşa se face că o mai sigură sursă de finanţare a fost identificată în Fondul de Rezervă al Guvernului, primarul adăugând pe lângă cei 800 metri liniari de balast luat de ape şi o denivelare a drumului de acces din satul Grebleşti şi câteva studii tehnice, ba chiar şi o modernizare a drumului în devizul de 320.000 lei. Adică, fix ce îţi interzice legea, care se referă strict la solicitare fonduri pentru aducere la stadiul iniţial al obiectivelor de interes public afectate de diverse calamităţi naturale.
Descărcăţi aici documentul.

Inundaţii care nu lasă urme

E drept, campion la cerut fonduri rămâne Nicolae Sărdărescu, primarul din Horezu. Tupeul său e de 9 ori mai mare decât al confratelui din Câineni, atingând valoarea totală de 26,4 miliarde lei (TVA inclus). Tot ca formă de tupeu maxim, Sărdărescu reclamă calamităţi fix pe zona unde trebuia să amenajeze un drum de acces spre satul de vacanţă Vârful lui Roman.

Astfel, jelania prezentată sub formă de deviz pentru obiectivul “reabilitare şi punere în siguranţă a drumurilor locale afectate în urma calamităţilor din perioada 14 mai-16 iunie” se înşiră pe 40 de pagini de unde aflăm că au dispărut: balast care nu mai e de găsit pe niciunde, indicatoare rutiere, marcaje, piatra spartă, rigole, borne kilometrice... mă rog, tot ce ţine de întreg proiectul de modernizare a drumurilor din localitate, din care se pare că nu prea s-a făcut nimic.

La faţa locului, localnicii nu îşi amintesc să fi văzut vreodată pe drum aceste elemente de siguranţă rutiera, iar troscotul de două palme care ţine loc de marcaj rutier nu arată nici cea mai mică urmă ca ar fi avut de suferit în urma inundaţiilor catastrofale cu impact de peste 5 milioane euro.

Ooops, aţi făcut-o din nou!!!

În 2020, în baza unor alte articole din “Săptămâna în Oltenia“, vizând sifonarea banilor din fondul destinat situaţiilor de urgenţă, schema de lucru a edililor vâlceni a intrat şi în atenţia procurorilor vâlceni. O amplă anchetă a dus la întocmirea dosarului penal 337/P/2020, sub suspiciunea că fondurile au fost direcţionate spre lucrări cu iz de campanie electorală.

Anul acesta însă, e vorba de furt cu tupeu maxim, derulat în peste 20 de localităţi sub scuza unor calamităţi inventate şi sub forma deja consacrată a cerşitului de fonduri de la guvern sub o anumită umbrelă politică.

Drept dovadă stau raportările hidrologice şi datele hidrografice înregistrate în perioada 01.01.2022 şi 16.06.2022. Acestea spun sec că nivelul de alertă pe râurile interioare nu a fost atins, iar cantitatea de precipitaţii înregistrată în anumite zone abia a atins cote de alertă în 3 localităţi.
Descărcăţi aici documentul.

Pentru că miza solicitărilor din acest an a fost reprezentată mai ales de nevoia de re-balastare a drumurilor comunale, următorul articol din seria “S-a calamitat, dar se şi fură!” se va axa pe datele oficiale din ultimii doi ani privind extracţia de agregate minerale din râuri, la preţ minimal, şi destinaţia pe care încărcătura de balast extrasă la cererea primarilor a luat-o cu adevărat.

...va urma

Vezi aici documentele care stau la baza fondurilor solicitate de autorităţile locale din Horezu şi Câineni pentru situaţii de urgenţă în 2022 (Rapoarte operative, Note de constatare/procese verbale, Evoluţia fenomenelor hidrometeorologice din perioadele respective, devize estimative)
Descărcăţi aici documentul.
Descărcăţi aici documentul.

Pe aceleaşi subiecte, citiţi şi:
http://saptamana.net/articol/19288-primarii-valceni-recidiveaza-pe-schema-banilor-ceruti-pentru-situatii-de-urgenta-i
http://saptamana.net/articol/16894-primariile-valcii-sifon-pentru-fondul-de-interventie-aflat-la-dispozitia-guvernului