13 ani de nepăsare, 41 de gropi de gunoi ce ar fi trebuit închise în tot acest timp şi posibile amenzi de 30.000 euro/zi cerute de Comisia Europeană pentru România – aşa arată bilanţul actual al unei acţiuni în care până şi administratorii depozitelor de deşeuri neconforme se trezesc hăituiţi în momentul în care vor să intre în legalitate.

Cineva blochează cu bună ştiinţă ecologizarea gropilor de gunoi închise sau care ar trebui închise din România, iar interesele au iz de corupţie, şmechereală ieftină pe plan local şi vânătoare de capete dusă la limita legalităţii de autorităţile locale. În vreme ce edilii şi şefii deconcentratelor din teritoriu aruncă amenzi peste amenzi în sarcina administratorilor de depozite neconforme, aceştia ridică un deget acuzator spre găştile administrative formate la nivel teritorial, unde banul statului se toacă cu nonşalanţă, iar interesele private care contează sunt cele ale firmelor conduse de rude.

Măldăreşti, caz reprezentativ

În 2018, un incendiu suspect izbucnit la depozitul de deşeuri de pe raza comunei vâlcene Măldăreşti pune din nou pe tapet chestiunea gropilor de gunoi neînchise din România. În 2017, dată la care proprietarul depozitului de la Măldăreşti, SC Sacomet SA, închisese deja porţile, Comisia Europeană solicita declanşarea procedurii de infringement pentru ţara noastră, una dintre cauze fiind secretizarea informaţiilor despre aceste depozite şi lipsa unei strategii de închidere şi ecologizare a lor. Culmea, în Vâlcea, doar două astfel de depozite fuseseră prinse într-un program al Ministerului Mediului: cel de la Râmnicu Vâlcea, administrat de primăria municipiului, şi cel din Măldăreşti. Între timp, programul respectiv a fost îngropat printr-un sertar, România, indiferent de rezultatul procesului iniţiat de CE la Curtea de Justiţie a UE, rămâne datoare cu un minim de 4,1 milioane euro pentru întârzieri în aplicarea cestui program, plus eventualele amenzi menţionate mai sus, iar unii proprietari de gropi de gunoi sunt luaţi la ţintă de instituţiile statului, deşi tot acestea sunt cele care stopează orice iniţiativă privată de ecologizare a acestor bombe poluante.

Un bun exemplu în acest sens îl reprezintă blocarea abuzivă a unui contract încheiat în 2019 între Sacomet SA şi Green Plast Solutions SRL vizând extragerea deşeurilor reciclabile din groapa de gunoi de la Măldăreşti.

“Nu am trăit aşa ceva niciunde!”

Green Plast Solutions SRL are o vechime de 4 ani în reciclarea deşeurilor de diverse tipuri: PET, carton, sticlă, doze aluminiu, lemn, plastic, metal. Situaţia în care s-a trezit anul trecut arată atât războiul dus între vremelnicii numiţi în diverse funcţii, cât şi o formă de abuz grosolan al statului, prin Poliţie, administraţie locală, Agenţia pentru Protecţia Mediului şi Garda de Mediu Vâlcea.

“Nu am trăit aşa ceva niciunde! La câteva zile de la demararea acţiunilor de ecologizare stabilite în contractul cu Sacomet SA, echipele noastre de muncitori au fost luate, practic, cu asalt de către reprezentanţii instituţiilor şi ni s-a spus să eliberăm locaţia. Nu au prezentat nicio justificare, doar cei de la Poliţie ne-au întocmit un proces verbal. Fuseseră chemaţi de reprezentanţii primăriei din localitate. Nu ştiu în ce bază, deşi noi aveam un contract perfect legal cu societatea care administrează groapa de gunoi. Vă spun, în patru ani de activitate nu m-am confruntat cu aşa ceva”, spune Iustinian Mitea, directorul companiei.

Firma avea în contract sarcina de a elibera groapa de gunoi din Măldăreşti de deşeurile reciclabile mai sus menţionate, urmând să plătească chiar şi suma de 5.000 lei/lunar către Sacomet SA în schimbul deşeurilor reciclabile recuperate. Numai că....

“...I-am chemat să ecologizeze pentru noi, că nu le luăm niciun ban”

În discuţiile avute cu reprezentanţii Green Plast Solutions, primarul din Măldăreşti, Ion Bociog spune că a intervenit chiar cu o contraofertă pentru a compensa intervenţia sa ilegală într-un contract semnat între două părţi private. “I-am scos afară de acolo pentru că făceau mizerie pe islaz. Noi am încercat să negociem cu firma asta din Bucureşti, Le-am oferit să facă ecologizare în Măldăreşti fără să le mai luăm vreun ban, aşa cum le lua Sacomet”, rememorează primarul Bociog.

Primarul din Măldăreşti este şi cel care a recepţionat în 2018 suma de 1,21 milioane lei pentru a interveni în stingerea unui incendiu izbucnit în mod suspect la depozitul de deşeuri de pe raza localităţii. Tot el reuşeşte performanţa de a toca 700.000 lei într-un contract cu Hidroconstrucţia SA Râmnicu Vâlcea pentru amenajarea unui drum pe islaz, deşi exista deja o cale de acces către groapa de gunoi şi de a pierde restul de finanţare în valoare de 510.000 lei, după ce refuză să pună în aplicare planul de intervenţie stabilit de specialiştii din Ministerul Mediului.

“Trebuia să acoperim focarele de incendiu cu pământ. Eu am fost şi la institutul ăla din Petroşani şi au zis că nu e bine. Aşa că, ministerul mi-a retras restul de 510.000 lei”, mai spune Bociog.

Între timp, primarul are alte preocupări, vise şi speranţe, ţintind falimentul Sacomet SA. “Dom’le, noi aşteptăm să intre în faliment şi apoi să ne recuperăm acest teren pe care e groapa de gunoi. Are cam vreo 3 hectare. Nu are cum să scape de faliment, Agenţia de Mediu i-a cerut falimentul, mai sunt şi alţii...”, spune cu convingere primarul din Măldăreşti.

“Cu banii aia închideam 2 gropi de gunoi”

Pentru Florian Nicolaescu, destinaţia luată de banii alocaţi din bugetul Ministerului Mediului este o reală bătaie de joc.

“Au făcut un drum, atât! Au împărţit banii cu Hidroconstrucţia şi alţi doi subantreprenori şi asta a fost tot. Cu banii ăia închideam două gropi de gunoi de dimensiunea acesteia. Nu doar că şi-au bătut joc de banul public, dar mă şi împiedică să ecologizez în vreun fel acest depozit. I-au alungat pe cei de la Green Plast Solutions, pentru că pe islaz încă tronează gunoaiele deversate ilegal de Urban SA. Nu vă mai spun că şi pentru faptul acesta tot pe mine m-au amendat, deşi vina o poartă Urban SA. Aşteaptă falimentul Sacomet? Să mai aştepte! Primarul nici nu are habar ce vorbeşte. Nu figurează la masa credală, iar în cazul falimentului, activele firmei vor fi scoase la licitaţie. Nu o să îi cadă niciodată din cer o pleaşcă de 3 hectare, aşa cum visează el. Este o suprafaţă deţinută de firmă”, punctează directorul Sacomet.

41 de gropi de gunoi doar pe hârtie...

...Pentru că în realitate, la marginea localităţilor unde se construieşte intens, în special în jurul marilor oraşe din România, apar tot mai multe gropi de gunoi ilegale, unde orice dezvoltator imobiliar sau firmă de producţie din zonă aruncă resturi de tot felul. Situaţia este confirmată şi de fostul Comisar-şef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu.

“Am găsit depozite ilegale în localităţile Chiajna sau în Popeşti Leordeni, depozite care însumează milioane de metri cubi de deşeuri. Dacă autorităţile nu au fost în stare să ia măsuri faţă de depozitarea a milioane de metri cubi în proximitatea Bucureştiului, am îndoieli legate de capacitatea de a ecologiza, de a închide aceste depozite neconforme. Nu am văzut nicio soluţie strategică adoptată de guvernul României în acest sens”, a menţionat acesta.