Perioada analizată a fost marcată de decizia surpriză a BNR de a majora dobânda de politică monetară de la 3,75 la 4,75%, care rămâne cel mai scăzut din regiune.
În Ungaria rata de referinţă a fost majorată recent la 7,75%, după ce forintul a scăzut la minime istorice. În Cehia nivelul dobânzii cheie este de 7% iar în Polonia de 6%.
Miercurea trecută, guvernatorul Mugur Isărescu a declarat că „mergem treptat, ţinem strâns lichiditatea, lucrăm cu toate instrumentele, vedem ce se întâmplă şi în stânga şi în dreapta, şi înainte şi înapoi, să vedem dacă am procedat bine, şi aşteptăm ca pe măsură ce inflaţia vine în jos şi noi ne ducem cu dobânda de politică monetară în sus, să ne întâlnim undeva. De aceea am sugerat 5%, probabil că am fost optimist”.
La sfârşitul perioadei, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 6,79 la 6,87%, valoare care a mai fost atinsă la sfârşitul lui iulie 2010. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7 la 7,06%, nivel comparabil cu cel de la jumătatea lui noiembrie 2010. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat la 7,24%.
Creşterea inflaţiei la nivel mondial, datorită majorării preţurilor la materiile prime, a energiei dar şi războiului din Ucraina, ar putea provoca intrarea economiei globale în recesiune, cu riscul major al apariţiei stagflaţiei.
În aceste condiţii pieţele sunt mult mai prudente iar aversiunea faţă de risc a înmulţit plasamentele în monedele considerate drept refugii, precum dolarul american, francul elveţian sau yenul japonez.
Cursul dolarului american a atins aproape zilnic un nou record. Lunea aceasta media a urcat la 4,8926 lei. La rândul său, francului elveţian s-a apropiat de pragul de 5 lei, cu o medie de 4,9986 lei, atinsă vinerea trecută, pentru ca la începutul acestei săptămâni să scadă la 4,9831 lei. La rândul ei, lira sterlină a urcat la 5,8435 lei.
Cursul euro, utilizat de BNR drept ancoră antiinflaţionistă, a încheiat intervalul la 4,9430 lei, când tranzacţiile au fost realizate într-un culoar îngust, 4,941 – 4,945 lei, după ce în cursul pe pieţele asiatice, cotaţiile au scăzut la 4,918 lei/euro, semn că estimările provizorii ale INS referitoare la creşterea economiei româneşti au fost primite pozitiv. PIB a crescut în primul trimestru cu 5,1% iar în dinamică an/an el s-a majorat cu 6,4%
Euro s-a depreciat vineri până la 1,0072 dolari, pentru prima dată după sfârşitul lui 2002, după care a urcat la 1,0192 dolari, pe fondul marcărilor rapide de profit. La începutul acestei săptămâni, euro a scăzut sub 1,01 dolari, evoluţie provocată de decizia Gazprom de a închide gazoductul Nord Stream 1 pentru mentenanţă, timp de 10 zile. Măsura a înmulţit temerile că economia zonei euro ar putea intra în recesiune. Pe de altă parte, faptul că în Statele Unite au fost create în iunie 372.000 noi locuri de muncă iar rata şomajului se situează la 3,6% sunt argumente puternice că Rezerva Federală va majora la următoarea sa întâlnire dobânda de referinţă încă o dată cu 0,75%.
La sfârşitul perioadei, preţul gramului de aur a crescut uşor la 272,9899 lei, urmare a aprecierii monedei americane.
Piaţa criptomonedelor continuă să fie zdruncinată de pierderile suferite de diferite entităţi financiare, care se ridică la nivelul miliardelor de dolari. Lunea aceasta, bitcoin a scăzut la 20.364 – 20.846 dolari iar ether a alunecat la 1.137 – 1.69 dolari.
Analiza cuprinde perioada 4 – 11 iulie
