Alocuţiunea Preşedintelui Autorităţii de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu, cu prilejul primei ediţii a ”Forumului Educaţiei Financiare”

Excelenţa voastră, domnule Preşedinte Klaus Werner Iohannis,

Domnule Guvernator Mugur Isărescu

Onorată gazdă, Domnule Rector Nicolae Istudor

Domnule Preşedinte ARB Bogdan Neacşu,

Domnilor Miniştri,

Onorată asistenţă, Doamnelor şi Domnilor,

“Sănătatea financiară a unei naţiuni are întotdeauna o importanţă strategică pentru că se referă la nivelul de bunăstare pe care îl au cetăţenii. Nevoia de sănătate şi stabilitate financiară este critică pentru fiecare cetăţean, iar educaţia financiară este cea care poate asigura baza necesară unei mai bune protecţii şi rezilienţe economico-financiare. Din acest motiv doresc să vă aduc mulţumiri, Domnule Preşedinte Iohannis, pentru că aţi promulgat legea prin care, începând din acest an, Ziua Educaţiei Financiare va fi celebrată pe data de 11 aprilie.

Educaţia financiară nu este un lux. Ea se înscrie deja, de multe decenii, printre necesităţile vieţii contemporane. Un celebru antreprenor american evoca, într-o manieră oarecum brutală, această realitate: “O persoană fie îşi pune ordine în finanţe, fie finanţele sale îl vor disciplina”. Modul în care fiecare dintre noi ne raportăm la reuşita financiară, ne face ca deseori să ignorăm forţa sugestivă a unei astfel de maxime. Din păcate, tentaţiile consumeriste, la care suntem zilnic expuşi, ne pot transforma în victime uşoare ale propriilor prejudecăţi în materie de educaţie financiară. Nu neg faptul că mecanismele pieţei libere pot disciplina comportamente financiare ce se expun prea dezinvolt la riscuri. Preţul unei astfel de disciplinări poate fi însă, deseori, mai dramatic decât îndrăznim să ne imaginăm.

Sunt vizibile - cred eu - eforturile susţinute pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară le face în reglementarea şi controlul pieţelor financiare, cu toată hotărârea şi într-un mod cât se poate de transparent, fie că vorbim de iniţiative legislative punctuale şi imperios necesare, fie că vorbim de măsuri mai puţin confortabile în anumite circumstanţe, dar care - am convingerea - sunt cele legale, corecte şi sustenabile pentru sănătatea pieţelor financiare nebancare.

Evoluţiile macroeconomice ale lumii în care trăim fac din educaţia financiară un imperativ social. Crizele recente care au culminat cu turbulenţele economiei mondiale, determinate de războiul din Ucraina, arată că globalizarea economică şi financiară vine cu o serie de provocări. Creşterea negativă, inflaţia şi insecuritatea alimentară devin concepte din ce în ce mai des evocate în vocabularul economic actual.

Pe de altă parte, nu putem să nu recunoaştem că globalizarea fluxurilor de capital şi digitalizarea serviciilor şi produselor financiare au deschis noi orizonturi de aşteptare în materie de prosperitate sustenabilă. Din păcate însă, aceste orizonturi continuă să aducă nu doar noi oportunităţi ci şi noi riscuri.

Trăim sub semnul propriilor alegeri financiare. Creşterea complexităţii produselor financiare, volatilitatea pieţelor financiare, proliferarea tehnologiei blockchain sau digitalizarea asimetrică a serviciilor financiare sunt consecinţe ale unei evoluţii macroeconomice mondiale. Această evoluţie impune riscul financiar ca o componentă inevitabilă a vieţii cotidiene.

Din ce în ce mai multe decizii zilnice au implicaţii financiare mai mult sau mai puţin conştientizate. Fiecare zi poate aduce oportunitatea unui investiţii dar şi riscul de a cădea victimă unor tranzacţii ale căror implicaţii pot compromite sănătatea economică a familiilor noastre.

Spre exemplu, ne-asigurarea unor bunuri, investiţiile la bursă sau investiţiile în cripto-monede pot deveni doar câteva situaţii generatoare de riscuri, pe care absenţa educaţiei financiare de bază ne face incapabili de a le înţelege şi evalua. Practic, autonomia financiară a cetăţenilor implică şi deplasarea asimetrică a responsabilităţii în materie de decizii financiare, de la instituţiile financiare către indivizi. Acest proces de transferare progresivă a riscului nu poate lăsa indiferentă o instituţie precum este Autoritatea de Supraveghere Financiară. Subliniez aici consistentele eforturi menite să asigure sănătatea financiară a pieţelor de capital, de asigurări şi de pensii autohtone.

Autoritatea îşi propune ca - prin dezvoltarea abilităţilor financiare ale cetăţenilor - să se alinieze nu doar tendinţelor recente în materie ale ţărilor OECD, ci să contribuie şi la implementarea proiectului România Educată, proiect iniţiat şi promovat de Preşedintele României.

Vom reuşi oare ca prin educaţia financiară să estompăm rapid diferenţele de comportament economic între cetăţenii români şi cei ai democraţiilor avansate? Deşi în statisticile privind gradul de alfabetizare financiară a cetăţenilor români, ţara noastră nu atinge nivelul ţărilor fruntaşe din OECD, sunt convins că iniţiativele pe care guvernul român, societatea civilă, partenerii financiari şi în special instituţia noastră le-au luat în acest sens vor genera curând rezultatele aşteptate.

Toate acţiunile de educaţie financiară ale Autorităţii vizează dezvoltarea unei atitudini proactive în materie de comportament financiar responsabil. Parafrazându-l pe Nicholas Taleb, care opune ideii de rezilienţă conceptul de antifragilitate, aş putea spune că strategia de educaţie financiară a ASF vizează mai mult decât simpla rezilienţă financiară. Prin toate semnalele pe care instituţia noastră nu încetează să le transmită, ne propunem să sporim capacitatea cetăţenilor în a detecta, evalua şi eventual exploata în scopul prosperităţii individuale, gradul de risc al tuturor produselor şi serviciilor financiare.

Idealul dezvoltării unor comportamente financiare responsabile proactive şi durabile nu poate fi atins decât atunci când educaţia financiară devine un proiect de societate. Printr-o serie de parteneriate încheiate cu 20 de universităţi româneşti, instituţia noastră a început deja materializarea acestui proiect, organizând cu Institutul de Studii Financiare aproape 70 de seminarii la care au participat peste 5.000 de studenţi. De asemenea, mai mult de 500 de profesori au fost pregătiţi în domeniul educaţiei financiare, pentru a transfera cunoştinţele elevilor de gimnaziu.

Forumul educaţiei financiare devine un proiect naţional important, care creează contextul necesar implementării de programe, evaluării lor şi dezvoltării unui dialog constructiv, prin cooperare, în domeniul educaţiei financiare.

Excelenţa voastră, domnule Preşedinte Klaus Johannis, doresc să vă adresez mulţumiri pentru tot sprijinul pe care l-aţi acordat Autorităţii, încă de la începutul mandatului meu şi vă asigur de întreaga noastră deschidere de colaborare şi în continuare. Înaltul patronaj - acordat acestui forum de către Preşedintele României - ne onorează şi ne obligă să rămânem fideli misiunii noastre strategice.

Vă mulţumesc şi urez succes acum şi pe viitor tuturor programelor de educaţie financiară care se vor regăsi sub cupola acestui Forum”.

Nicu Marcu,
Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară