Fluxul de pribegi din Ucraina care a ajuns şi în judeţul Vâlcea poate declanşa o criză economică pentru operatorii hotelieri care au pus la dispoziţie camere în unităţile de cazare din diverse staţiuni ale Vâlcii. Aparent, nu ar fi deloc rău ca ocuparea unui număr cât mai mare de camere dintr-un hotel sau o pensiune, pentru o perioadă nedeterminată, să devină o normă pentru cei care deţin aceste unităţi, dacă decontarea serviciilor ar fi cea stabilită la nivel maximal prin HG 315/05.03.2022, adică de 230 lei/cameră ocupată de două persoane care au statutul de refugiat.

Nu este posibil însă, iar mulţi operatori din industria hotelieră s-au trezit captivi în această poveste, ilustrând parcă zicala populară "Facerea de bine...!"

Servicii hoteliere, decont de subzistenţă

"Până nu se acoperă în proporţie de 100%, la nivel naţional, locurile de cazare a refugiaţilor încadrate la articolul 2 din Hotărârea de Guvern 315 din 5 martie, nu se va trece la plafonul superior de plată", tranşează situaţia Col. Dan Pascaru, comandantul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, cu rol de coordonare în gestionarea crizei refugiaţilor la nivel de Vâlcea.

Articolul 2 din HG face referire la spaţiile puse la dispoziţie de către instituţiile sau autorităţile publice centrale sau locale ori de către operatorii economici publici sau privaţi, dar care nu vor beneficia decât de decontarea cheltuielilor necesare funcţionării locaţiei (utilităţi şi întreţinere spaţiu)

"(1) Se aprobă valoarea maximă a costurilor aferente cazării în locaţiile stabilite de comitetele judeţene/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă pentru cetăţenii străini sau apatrizii aflaţi în situaţii deosebite, care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi care nu solicită o formă de protecţie potrivit Legii nr. 122/2006, cu modificările şi completările ulterioare, puse la dispoziţie de către instituţiile sau autorităţile publice centrale sau locale ori de către operatorii economici publici sau privaţi, în sumă de 50 de lei/zi/persoană.(2) Costurile aferente cazării prevăzute la alin. (1) includ cheltuielile necesare funcţionării locaţiei, respectiv cheltuielile cu utilităţile şi cele necesare întreţinerii spaţiului."

În momentul de faţă, la nivel naţional puţin peste 40% din spaţiile astfel catalogate au fost ocupate, iar şansa unor operatori economici din turism de a trece la nivelul superior de decontare ţine de dinamica fluxului de persoane intrate în România de pe teritoriul Ucrainei şi de opţiunile refugiaţilor: de a tranzita doar ţara noastră sau de a rămâne aici pe o perioadă nedeterminată.

Cum ajung însă ucrainenii care fug de război să devină "turişti de bejenie" prin staţiunile vâlcene, când spaţii oferite ade autorităţi (e drept, cu condiţii mai precare decât cele în regim hotelier) rămân goale? În principiu, tot facerea de bine are de a face cu acest fenomen.

Voluntariat de-a valma pe graniţă

Încă de la intrarea în România, valurile de pribegi din Ucraina sunt întâmpinate de grupuri de voluntari dispuşi să îi direcţioneze către diverse locaţii din ţară. Nu există însă şi un sistem controlat de autorităţi, care să tempereze din elanul voluntarilor de la graniţă de a trimite grupuri de câte zeci de persoane fix către unităţi turistice care şi-au oferit sprijinul pentru a contracara efectul acestei crize umanitare. Practic, la graniţa de Nord a României se face voluntariat pe banii şi resursele altora, ba chiar şi fără acordul lor, printr-o simplă accesare a platformei cu spaţii disponibile de cazare a refugiaţilor şi selectarea celor mai convenabile locaţii.

"Grupurile de refugiaţi care intră în Vâlcea nu trec prin filtrul nostru decât după ce ajung la locaţie. Operatorii economici şi instituţiile publice care au pus spaţii la dispoziţie sunt obligaţi să ne anunţe în 24 de ore, persoanele fizice în 3 zile de la primirea acestora. Nu ştim niciodată câţi vin, unde au fost direcţionaţi...! Sunt grupuri de voluntari la graniţă care aleg ei către ce spaţii să direcţioneze aceste persoane, iar noi află abia după ce au ajuns la locaţie. La începutul săptămânii am fost înştiinţat de o asociaţie de voluntari de pe graniţă că trebuie să aşteptăm un grup de 70 de persoane, 10 adulţi şi 60 de copii, dar nici noi nu ştim unde vor ajunge în Vâlcea. E cel mai mare grup primit până acum. Cifra anterioară a fost de 42 de persoane", mărturiseşte Col. Pascaru.

Încă un sezon mort?

Cu pribegi sosiţi la recepţie doar cu un act de identitate de provenienţă ucraineană, hotelierii vâlceni care şi-au pus la dispoziţie capacităţile de cazare încă de la începutul crizei din Ucraina se tem că următorul sezon turistic va fi mai rău decât cei doi ani de pandemie prin care tocmai au trecut.

"În acest moment avem 80 de persoane din Ucraina cazate în unităţile din Olăneşti. noi am oferit spaţii deţinute în Vila Aurora şi în hotelul Tisa încă din luna martie. Cred că primii refugiaţi au ajuns pe 4 sau 5 martie. Sunt 40 de camere ocupate, vila Aurora este practic plină. Nu ştiu ce să spun, protocolul încheiat la sfârşitul lunii martie permite decontarea utilităţilor în valoare de 50 de lei şi a costurilor de hrană de 20 lei/zi/refugiat. Dacă e să vorbim cinstit, cred că nici utilităţile nu le vom putea acoperi. Timp de 3 săptămâni, i-am cazat pe spezele firmei. Nu ştiu cât ne vom mai putea permite", spune Marian Toma, reprezentantul firmei care deţine cele două unităţi hoteliere din Băile Olăneşti.

O situaţie similară se observă şi pe Călimăneşti la hotelul River&Spa, în Ocnele Mari la pensiunea Casa Truşcă, în Malaia la Vila Bujoru, în Drăgăşani la hotelul Dalex, ba chiar şi în Vâlcea la Pensiunea Supca.

În tot acest timp, spaţiile de cazare oferite de autorităţile locale din Vâlcea au fost ocupate în proporţie de 25%.
Practic, dirijaţi direct de la intrarea în România către locaţiile cu cele mai confortabile condiţii de trai, ucrainenii ajung să sufoce potenţialul economic al celor care s-au oferit să îi primească cu braţele deschise încă de la începutul crizei.

"A trebuit să refacem planurile pe care le aveam în acest an, cu oferta de cazare de Paşte şi pe întreg sezonul care începe în mai şi se termină undeva în octombrie. Măcar pe hotelul Tisa încercăm să îi direcţionăm doar pe cei sunt în tranzit, ca să avem o şansă de primii turiştii obişnuiţi în flux normal, fără a altera serviciile oferite în mod curent. Este o situaţie delicată. Costurile, chiar şi cele alocate pentru hrana lor sunt puţine. Am avut noroc ca furnizorii curenţi să ofere sponsorizări care ne-au permis să le asigurăm o masă cât mai consistentă şi cele necesare unui trai de bun simţ: săpun, şerveţele, şampon etc. În acelaşi timp, au ajuns şi diverse pachete cu ajutoare pentru ei, ba chiar şi noi am strâns diverse lucruri utile: haine pentru copii, jucării pentru a-i ajuta. E de înţeles cumva că optează pentru pensiuni şi hoteluri, condiţiile fiind net superioare celor oferite în internate şcolare sau diverse săli de sport, cămine culturale", adaugă Marian Toma. SC Omicron, firma care deţine cele două unităţi hoteliere din Olăneşti ia în calcul deschiderea unei a treia capacităţi de cazare pentru refugiaţi, deţinută în Ocnele Mari, pentru a gestiona măcar hotelul Tisa în fluxul normal turistic de sezon.

Ce au oferit autorităţile?

Primăriile, Consiliul Judeţean şi instituţiile aflate în subordinea lor au pus la dispoziţie capacităţi de cazare, chiar şi în spaţii la comun, care, cumulat, depăşesc 1000 de locuri. Unele dintre acestea sunt bine organizate, cu paturi, grupuri sanitare chiar şi bucătării şi săli de mese (ultimele în cazul internatelor şcolare).

În rest însă, lista include săli de sport, şcoli dezafectate, cămine culturale, dispensare medicale sau centre sociale de zi. Dinamica intrărilor şi ieşirilor de refugiaţi din judeţ este destul de mare, în acest moment, aproximativ 350-400 de persoane fiind cazate în diverse locaţii din Vâlcea. Lor ar urma să li se alăture cei 70 de refugiaţi care se îndreptau deja spre Vâlcea.

Fluxul de pribegi va continua şi în perioada următoare, dar devine cert că fără o mai bună coordonare a acestora şi stabilirea unor puncte judeţene de triaj care să selecteze din timp între persoane care aleg să rămână în Vâlcea pe termen nedefinit şi cele care doar tranzitează zona, haosul creat la porţile hotelurilor şi pensiunilor care au acceptat să găzduiască refugiaţi ucraineni va continua.

Sunt destule chestiuni de pus la punct, după cum recunoaşte chiar şeful ISU Vâlcea: "Nu este o problemă că unele spaţii nu deţin cazarmament pentru transformarea lor în centre de refugiaţi. Acesta poate fi asigurat. Problema cea mai mare este lipsa zonelor de gătit din aceste locaţii. Asta înseamnă ca noi să alcătuim pachete de hrană în cumul de 20 lei/persoană şi să le distribuim zilnic. La următoarele întâlniri cu autorităţile locale trebuie să obţin un răspuns clar de la primari referitor la posibilitatea de a asigura hrana caldă pentru persoanele care vor intra în aceste centre, decontarea urmând să se facă direct către primării", a mai spus colonelul Dan Pascaru.