Retragerile de capital din regiune au provocat deprecieri ale monedelor faţă de cea unică, cu excepţia cursului euro/leu, care s-a menţinut în culoarul 4,94 – 4,9490 lei.
Leul nu a fost afectat de creşterea ratei anuale a inflaţiei cu 8,5%, comparativ cu februarie 2021 sau de majorarea deficitului balanţei comerciale din prima lună a anului cu 2,126 miliarde euro, comparativ cu 944,9 milioane euro în ianuarie 2021.
Volatilitatea cursului euro s-a limitat la 4,9488 – 4,942 lei, cel de finalul perioadei fiind stabilit la 4,9490 lei. Tranzacţiile s-au realizat constant în culoarul 4,945 – 4,952 lei.
Presiunile de depreciere a leului se menţin ridicate. La finalul perioadei, cotaţiile din pieţele asiatice au atins pentru scurt timp un record de 4,963 lei
O analiză a Băncii Transilvania anticipează pentru acest an un curs mediu anual al euro de 5 lei în 2021, 5,05 lei în 2023, respectiv 5,08 lei în 2024.
Decizia BNR de a reîncepe achiziţiile de titluri de stat din piaţa secundară, pentru a mări lichiditatea din piaţa monetară a încetinit ritmul de creştere a dobânzilor interbancare, care se menţin totuşi la valori care se mai înregistrau în vara lui 2013.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a început săptămâna aceasta în stagnare la 4,36%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 4,42%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 4,51 la 4,52%.
Plasamentele în dolar, considerat drept un „refugiu”, la fel ca şi yenul japonez sau francul elveţian, s-au înmulţit de la începutul războiului din Ucraina. La această evoluţie au contribuit şi diferenţele dintre politicile monetare ale BCE şi cele ale Fed.
BCE a menţinut, joia trecută, ratele de dobândă la minime şi a decis să oprească programele de cumpărare de active începând cu trimestrul al treilea. În schimb, Fed este aşteptată să opereze, săptămâna aceasta, o primă majorare, începând cu decembrie 2018, de cel puţin un sfert de puncte procentual a dobânzii sale de politică monetară.
Lunea trecută, euro a atins un minim al ultimilor ani de 1,0807 dolari, pentru ca joi, când s-au desfăşurat negocieri între miniştrii de externe ai Ucrainei şi Rusiei, să urce la 1,1078 dolari, înregistrând cel mai abrupt salt zilnic din ultimii aproape şase ani. Luni, cotaţiile fluctuau între 1,0901 şi 1,0989. Cursul monedei americane a atins lunea trecută maximul istoric de 4,5714 lei iar perioada a fost închisă la 4,5151 lei.
Moneda elveţiană a coborât la debutul perioadei, pentru scurt timp, sub pragul de 1 franc/euro euro, şi a încheiat-o la 1,02 – 1,028 franci/euro. Astfel, după atingerea unui record de 4,9399 lei, cursul a scăzut lunea aceasta la 4,8288 lei.
Media lirei sterline a alunecat de la un maxim de 6,0112 lei la 5,8843 lei.
Preţul gramului de aur a crescut la începutul săptămânii trecute la maximul istoric de 293,9846 lei dar a coborât la sfârşitul perioadei la 284,7186 lei, consecinţă a scăderii metalului galben la 1.961 – 1.977 dolari.
Creşterea ordinelor de vânzare de criptomonede din partea ruşilor, care caută alte refugii pentru averilor lor, temându-se că autorităţile financiare din SUA şi Europa îşi vor intensifica controlul în ceea ce priveşte transferurile cu astfel de active, a provocat deprecierea cotaţiilor.
Bitcoin a scăzut la începutul acestei săptămâni la 37.600 dolari dar a urcat apoi la 39.290 dolari. Ether fluctua între 2.500 şi 2.610 dolari.
Analiza cuprinde perioada 7 – 14 martie
