Piaţa financiară non-bancară este unul dintre vectorii care pot genera, în următorii ani, un pol semnificativ de creştere economică, datorită potenţialului de dezvoltare.
Raportul de stabilitate al Autorităţii de Supraveghere Financiară relevă faptul că sectorul financiar non-bancar a înregistrat o dublare a volumului activelor din 2014 până în prezent, existând în continuare perspective puternice de creştere. Astfel, activele pieţei financiare nebancare au ajuns la peste 14% din Produsul Intern Brut, dintre acestea cea mai mare pondere având-o sistemul de pensii private, cu aproape 8%, urmat de fondurile de investiţii cu 4,24% şi de sectorul asigurărilor cu 2,24%. În acelaşi timp, capitalizarea Bursei de Valori Bucureşti a atins nivelul de aproximativ 218 miliarde de lei, la finalul lunii septembrie a anului 2021. De asemenea, indicele BET, ce reflectă evoluţia celor mai lichide nouăsprezece acţiuni ale BVB, a înregistrat recorduri istorice, în ultima perioadă.
Incluziune financiară scăzută, potenţial ridicat de creştere a pieţelor
Calculele periodice efectuate privind incluziunea financiară a pieţei financiare non-bancare, prin utilizarea unui indice multidimensional, indică faptul că dintre cele 21 de ţări selectate în analiză, România se poziţionează spre finalul clasamentului, nivelul indicatorului arătând că este o ţară cu un nivel de incluziune financiară scăzut. Totodată, analiza, menţionată în Raportul privind stabilitatea pieţelor financiare nebancare, elaborat de ASF, sugerează o corelaţie pozitivă între valoarea activelor financiare în PIB şi nivelul de incluziune a populaţiei.
Creşterea gradului de incluziune financiară este strâns legată şi de nivelul de educaţie financiară a populaţiei. Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu a explicat că programele de educaţie financiară ale Autorităţii, dezvoltate în ultimii 7 ani, pe mai multe paliere de adresabilitate, au avut o audienţă semnificativă. Peste 162.000 de elevi, 18.100 de studenţi şi aproape 4.000 de profesori au asistat la cursurile şi seminarele susţinute de lectorii ASF, fapt care contribuie, în bună măsură, la schimbarea paradigmei privind incluziunea financiară. În cele din urmă, o piaţă financiară nu poate progresa în absenţa unor consumatori educaţi şi informaţi.
Maturizarea sectorului financiar non-bancar, tot mai aproape
Totodată, analiza dinamicii celor trei pieţe financiare non-bancare scoate în evidenţă un tablou care oferă perspective favorabile pentru următorii ani.
Momentan, piaţa locală de asigurări rămâne una dominată de asigurările auto, dar în ultimii ani a avut loc o creştere constantă a cererii consumatorilor pentru produse de asigurări mai variate, în special de sănătate, tendinţă amplificată de contextul pandemic. Asigurările de sănătate au cumulat în primele 9 luni ale anului 2021 prime brute subscrise în valoare de aproximativ 384 milioane lei, în creştere cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020.
Experţii ASF susţin că, într-un orizont de timp mai lung, dezvoltarea pieţei asigurărilor de sănătate poate îmbunătăţi profitabilitatea societăţilor de asigurare prin reducerea dependenţei de asigurările ce aduc pierderi mai ridicate, contribuind la o consolidare a stabilităţii întregii pieţe a asigurărilor din România.
Fondurile de pensii private
Analiza ASF arată că fondurile de pensii private reprezintă investitori instituţionali care sprijină, în principal, economia locală, fiind totodată şi un factor de echilibru şi de stabilitate al pieţei financiare. La 30 septembrie 2021, valoarea totală a activelor fondurilor de pensii private (Pilonul II şi Pilonul III) a atins nivelul de 90,43 miliarde de lei (18,28 miliarde de euro). Fondurile de pensii private au reuşit să gestioneze eficient criza sanitară, astfel încât, în trimestrul al treilea al anului 2021, ratele de rentabilitate ale fondurilor de pensii private au înregistrat valori superioare celor anterioare izbucnirii crizei. În ceea ce priveşte sistemul de pensii private, riscurile rămân reduse datorită structurii acestuia, care prevede multiple mecanisme de protejare a drepturilor participanţilor, dar şi datorită administrării diversificate şi prudente a activelor.
Piaţa de capital
Toţi indicii pieţei de capital locale au înregistrat evoluţii pozitive în primele 9 luni ale anului 2021, indicele BET având o creştere de 29% comparativ cu decembrie 2020. Creşterile au fost în aceeaşi tendinţă cu evoluţiile europene şi internaţionale, în care nivelul de stres s-a redus considerabil, chiar dacă riscurile persistă şi pot escalada în situaţia transmiterii unor noi şocuri. La finalul lunii octombrie 2021, volatilitatea indicilor bursieri se menţine una redusă, într-un regim mediu spre scăzut. Pentru piaţa organismelor de plasament colectiv, riscurile sunt gestionate adecvat prin diversificare şi prin respectarea politicilor de investiţii.
Valoarea totală tranzacţionată pe piaţa Reglementată şi SMT a atins nivelul de 14,01 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2021, în creştere cu 10% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2020, în acelaşi timp, numărul de tranzacţii derulate la BVB s-a majorat cu 45%, comparativ cu intervalul similar al anului 2020.
PIaţa asigurărilor
“Diversificarea pieţei asigurărilor, finanţarea tot mai accentuată a businessurilor prin intermediul pieţei de capital şi creşterea ponderii Pilonului III de Pensii şi a Pensiilor Ocupaţionale în strategiile de economisire pe termen lung ale populaţiei reprezintă tot atâtea resorturi de creştere economică” precizează Nicu Marcu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară.
Testul de stres privind lichiditatea fondurilor de investiţii din România, desfăşurat pe parcursul anului 2021, a arătat o bună rezilienţă a industriei în faţa unor şocuri severe.
