Evoluţia leului din perioada analizată a fost influenţată în special de situaţia tensionată din jurul Ucrainei, care afectează mediul financiar şi geopolitic.
Luni dimineaţă pe pieţele asiatice euro a atins un vârf de 4,964 lei, semn că presiunile depreciative s-au înmulţit. Evoluţia se datorează faptului că investitorii renunţă la activele considerate riscante şi se îndreaptă către plasamente în dolarul american, francul elveţian yenul japonez sau aur.
Tranzacţiile din piaţa locală s-au realizat la valori mult mai mici, în culoarul 4,943 – 4,946 lei cu închiderea la 4,946 lei, iar creşterea cursului a fost redusă, de la 4,9445 la 4,9447 lei. La jumătatea perioadei a fost atins minimul ultimelor cinci luni de 4,9405 lei.
În minuta şedinţei de politică monetară a BNR din 9 februarie, publicată luni, se arată că „riscurile la adresa ratei de schimb a leului sunt ridicate, şi cu potenţiale implicaţii adverse asupra inflaţiei şi a indicatorilor de vulnerabilitate externă, au atenţionat membrii Consiliului, evocând dezechilibrul extern în accentuare şi incertitudinile asociate consolidării bugetare, precum şi perspectiva normalizării mai rapide a conduitei politicii monetare de către bănci centrale majore, în principal de către Fed, dar şi situaţia geopolitică Rusia-Ucraina”.
Inflaţia a împins dobânzile la valorile din 2013
Creşterea inflaţiei, care va atinge în iunie 11,2% conform prognozei BNR, a provocat majorarea dobânzilor la valori care se mai înregistrau acum opt – nouă ani, cu efect negativ atât asupra populaţiei cât şi a companiilor.
Lichiditatea din piaţa monetară s-a majorat, iar după patru săptămâni de la ultima atragere de depozite de la băncile comerciale, BNR a realizat lunea aceasta o nouă operaţiune de tip depo. Suma plasată de bănci pentru o scadenţă de 7 zile, s-a ridicat la 5,1 miliarde lei, la o dobândă de 2,5%.
La finalul perioadei, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 3,57 la 3,55%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 3,77 la 3,78%. Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 3,92 la 3,93%.
Un raport al Băncii Transilvania anticipează „posibilitatea ca rata de dobândă de referinţă să crească spre 3,50% la finalul anului curent şi 4,25% în primul trimestru din 2023”. Raportul arată că „băncile centrale (atât din statele dezvoltate, cât şi din ţările emergente şi în dezvoltare) au semnalat o recalibrare a aşteptărilor cu privire la deciziile de politică monetară, în sensul unei normalizări mai agresive, pentru contracararea presiunilor inflaţioniste”.
Indicele ROBOR la trei luni ar putea creşte spre 5% la sfârşitul anului, evoluţie care se va răsfrânge asupra indicelui de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC) care este în prezent calculat la 1,17%. În opinia analiştilor, indicele ar urma să urce spre 4% în prima jumătate a anului viitor.
Pentru a menţine evoluţia economiei în teritoriu pozitiv şi a stopa tentativele de depreciere a leului, BNR a înăsprit politica sa monetară, menţinând totuşi dobânda-cheie la valori sustenabile pentru cei care plătesc credite. Astfel, dacă în România rata este de 2,5%, în Cehia ea se ridică la 4,5%, la 2,9% în Ungaria sau la 2,75% în Polonia.
Cursul dolarului a fluctuat între 4,3406 şi 4,3702 lei. Media francului elveţian a crescut de la 4,6929 şi 4,7452 iar a lirei sterline de la 5,8879 la 5,9321 lei.
Analiza cuprinde perioada 14 – 21 februarie
