Creşterea tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia la care s-a adăugat cererea făcută Statelor Unite de către Kremlin ca NATO să se retragă din România şi Bulgaria nu a afectat evoluţia leului, în timp ce Bursa de Valori de la Bucureşti a cunoscut ieşiri importante.
Săptămâna trecută, cursul euro/leu a crescut uşor de la 4,9440 la 4,9452 lei şi s-a încheiat la 4,9449 lei, când tranzacţiile s-au realizat în culoarul 4,943 – 4,948 lei, cu închiderea pieţei la 4,944 lei.
Luni, când piaţa a fost închisă, euro se tranzacţiona în culoarul 4,933 – 4,949 lei.
Joi, a fost publicată minuta primei şedinţe al CA al băncii centrale din acest an când dobânda cheie a fost majorată de la 1,50 la 1,75%. BNR se arată pregătită să continue normalizarea graduală a politicii monetare, pentru contracararea presiunilor inflaţioniste şi ancorarea aşteptărilor privind dinamica preţurilor de consum pe termen mediu.
În cadrul minutei se arată că „cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil pe palierul mai înalt atins în ultima lună a trimestrului III 2021, chiar şi în condiţiile majorărilor mai mari ale ratelor dobânzilor-cheie efectuate de către bănci centrale din regiune. Riscurile la adresa ratei de schimb a leului sunt, însă, ridicate şi cu potenţiale implicaţii adverse asupra inflaţiei şi a indicatorilor de vulnerabilitate externă (...) evocând, în principal, trendul de accentuare a dezechilibrului extern şi incertitudinile asociate procesului de consolidare bugetară în contextul crizei energetice şi al mersului pandemiei, precum şi probabila accelerare a normalizării conduitei politicii monetare de către Fed, de natură să afecteze apetitul global pentru risc”.
Nivelul dobânzilor interbancare nu a mai cunoscut creşterile din a doua jumătate a anului trecut şi se menţineau la valori comparabile cu cele din martie 2020.
Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 3,05%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 3,20 la 3,21% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, s-a oprit la 3,29%.
Într-o analiză BCR se arată că „majorarea dobânzii de politică monetară va continua până la 3% la mijlocul lui 2022, iar dobânda Lombard ar putea ajunge la 4%”. Analişti cred că „în anumite momente dobânda Lombard ar putea deveni dobânda relevantă prin alinierea dobânzilor ROBOR pe termen scurt la acest nivel”.
Cererea de dolari a crescut în perioada analizată iar euro a scăzut de la 1,1435 la 1,1301 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să urce de la 4,3256 la 4,3614 lei. Luni, cotaţiile fluctuau în culoarul 1,1314 – 1,1345 dolari.
Creşterea aversiunii faţă de risc a apreciat moneda elveţiană de la 1,045 până la 1,032 franci/euro, ceea ce a făcut ca media ei să atingă vineri un nou record de 4,7829 lei.
Cursul lirei sterline a fluctuat între 4,9102 şi 4,9367 lei.
Preţul gramului de aur a crescut de la 252,5792 la 257,4507 lei. Metalul galben ar putea creşte marţi, în condiţiile în care uncia creştea luni la 1.837 – 1.843 dolari.
Luni dimineaţă, bitcoin a atins un minim de 33.065 dolari, continuând tendinţa de depreciere manifestată în ultimele săptămâni, după ce Rezerva Federală a anunţat înăsprirea politicii sale monetare şi încheierea programului de achiziţii de active.
La rândul său, ether a alunecat până la 2.200 dolari.
Analiza cuprinde perioada 17 – 24 ianuarie
