Evoluţia cursului euro/leu din perioada analizată a fost stabilă, în condiţiile în care moneda naţională a devenit mai atractivă pentru investiţii odată cu majorarea dobânzii de politică monetară, dar şi a intervenţiilor punctuale ale băncii centrale.
La sfârşitul perioadei media euro a fost stabilită la 4,9481 lei, când tranzacţiile s-au realizat în culoarul 4,945 – 4,951 lei.
Presiunea pe leu se va diminua, după ce agenţia Moody’s a reconfirmat ratingul suveran aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3/P-3 şi a îmbunătăţit perspectiva din negativă în stabilă. La rândul ei, agenţia Standard&Poor's a menţinut ratingul suveran aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în monedă locală şi valută, precum şi perspectiva stabilă.
Moneda unică a scăzut miercuri până la 1,1524 dolari, minim al ultimelor 15 luni, pentru ca la sfârşitul perioadei să fluctueze între 1,1571 şi 1,1607 dolari. Media dolarului a fluctuat între 4,2627 şi 4,2830 lei, cea de la finalul intervalului fiind stabilită la 4,2724 lei.
Cursul francului elveţian a scăzut de la 4,6305 la 4,6125 lei, în timp cel al a crescut de la 5,8252 la 5,8686 lei.
Preţul gramului de aur a urcat de la 241,4471 la 246,1068 lei, dar a încheiat perioada la 241,9692 lei. Evoluţia s-a datorat mişcărilor înregistrate de uncie. Aceasta a atins joi pragul de 1.800 dolari, dar a scăzut la sfârşitul intervalului la 1.760 – 1.769 dolari.
Nivelul lichidităţii din piaţa monetară se menţine ridicat. Motiv pentru BNR de a atrage depozite de la băncile comerciale, după o pauză de trei săptămâni. Operaţiunea face parte din politica băncii centrale de a stimula creşterea dobânzilor, cu scopul de a încetini majorarea inflaţiei şi de a proteja leul. Motiv pentru dealerii bancari să anticipeze o nouă majorare a dobânzii cheie la ultima şedinţă a CA al BNR din acest an, care se va desfăşura în noiembrie.
La sfârşitul perioadei, BNR a atras depozite în valoare de 1 miliard de lei, cu scadenţa la o săptămână, la o dobândă de 1,50%/an, egală cu cea de politică monetară.
Luni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 2,20%, nou maxim al acestui an, faţă de 1,6% la începutul lui septembrie.
Indicele ROBOR la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 2,31 la 2,33% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, de la 2,40 la 2,41%.
În cazul celor care achită credite care au fost contractate înainte de primăvara lui 2019 când a apărut indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC)
aceste evoluţii echivalează cu o creştere consistentă a ratelor pe care le vor achita.
În prezent, IRRC se situează la 1,08%/an însă, aşa cum se arată în minuta ultimei şedinţe a CA al BNR se arată că „în primele trei luni din anul următor (2022, n.red.), indicele va cunoaşte probabil, în premieră, o majorare”.
Publicarea de către Securities and Exchange Commission a prospectului de înregistrare a primului fond bazat pe bitcoin „ProShares Bitcoin Strategy ETF”, a stimulat evoluţia bitcoin, care a crescut vinerea trecută la 62.875 dolari, maximul ultimelor opt luni.
Începutul acestei săptămâni a adus însă o scădere a bitcoin la 60.690 – 62.620 dolari. O depreciere mai mare a cunoscut-o ether, care de la aproape 4.000 dolari, a alunecat luni la 3.710 – 3.890 dolari.
