Detectorişti - aşa sunt recunoscuţi posesorii de detectoare de metale, pasionaţi de descoperirile arheologice pe care le pot scoate la lumină pentru a le preda apoi autorităţilor.

Conform legii, aceştia ar trebui să beneficieze de 30% din valoarea estimată a obiectelor de patrimoniu predate, cu un spor suplimentar de 15% în cazul descoperirilor de importanţă majoră. Până acum însă, Ministerul Culturii a uitat să mai efectueze şi plăţile, iar modul în care descoperiri arheologice majore sunt tratate de către reprezentanţii Direcţiilor Judeţene de Cultură sau de cei ai Muzeului Naţional de Istorie nu doar că lasă de dorit, dar ridică semne majore de întrebare despre circuitul ulterior al acestora.

Ignoraţi la plată

Cazul vâlceanului Iulian Enache, descoperitor al unui tezaur de aspri turceşti din argint, cântărind 54,7 kg, a fost îndelung mediatizat acum 8 ani, în perioada guvernării Ponta. În ciuda promisiunilor făcute de premier şi a reprezentanţilor Muzeului Naţional, tânărul era cât pe ce să nu vadă un sfanţ din despăgubirile pe care ar fi trebuit să le obţină, circa 77.000 euro.

Din fericire, acesta a avut inspiraţia de a apela la un avocat şi, abia după 6 ani, în urma unor procese istovitoare, a intrat în posesia sumei cuvenite.

Dar nu este un caz singular, după cum spune Florin Bâsceanu, membru în Asociaţia Valahia Detect. “Unde se face mediatizare pe o descoperire şi dacă despăgubirile nu ajung la sume foarte mari, banii se acordă în termenul legal de 3 ani de la predarea obiectelor. În rest, cred că toţi avem zeci de solicitări depuse la Minister şi suntem ignoraţi. Apoi, fiecare trebuie să facă demersuri în nume personal. Durează mult şi, nici măcar nu este cea mai mare bătaie de joc”, susţine acesta.

“La Buftea e pelerinaj acum!”

Weekendul trecut, o comoară însumând 210 piese de argint, bătute în urmă cu 2.500 ani în diverse cetăţi elene, a fost adusă la suprafaţă de un grup de detectorişti amatori, în pădurea Râioasa, de lângă Buftea. După ce au anunţat Poliţia, primăria localităţii şi Direcţia de Cultura Ilfov, ce prezenţi au avut surpriza să vadă că nimeni nu mişcă un deget să conserve situl.

„Poliţiştii nu au venit în teren pentru că ploua, procesul verbal s-a făcut la Primărie, cei de la Cultură nu au mişcat nici ei nimic pentru a verifica locul.

Acum, la Buftea e pelerinaj de vânători de comori. Noi am lăsat zona în pace pentru că se vedeau resturile unei construcţii sau a unui mormânt şi am zis că e cazul să investigheze autorităţile mai departe. A trecut o săptămână aproape şi nimeni nu face nimic să delimiteze zona şi să asigure paza cu jandarmi”, mai spune Florin Bâsceanu.

Un alt caz în care potenţialul unor situri arheologice este îngropat sub hârtii îl reprezintă cel al unui tezaur de 600 de monede bătute în perioada lui Mircea cel Bătrân, găsite de Adrian Codoban, într-o comună din Dâmboviţa. Deşi tânărul a predat comoara în mâinile autorităţilor, împotriva sa a fost deschisă o acţiune de cercetare penală care a durat aproape 5 ani. “Ei susţineau că nu vreau să indic locul în care am găsit comoara şi tergiversau timpul ca să nu îmi plătească despăgubirile. Am îngheţat termenul limită de solicitare a banilor pe perioada cercetării. Nu mi-au deschis dosar penal. Au pus o rezoluţie neconcludent, deşi efectuaseră 25 de probe de sol din care doar 3 nu ieşiseră clare. Nu s-a deschis niciun şantier arheologic, deşi înţeleg că e cel mai mare tezaur datând din vremea lui Mircea cel Bătrân. Scuza este aceeaşi, nu sunt bani!”, povesteşte Codoban.

Acţiune Europol pe trafic de antichităţi

Vreme de 5 luni, în 2020, Poliţia Română, împreună cu Europol şi Frontex, au făcut sute de controale şi descinderi pentru a stopa traficul ilicit de antichităţi şi obiecte de artă din România.

Poliţiştii au descoperit 54 de infracţiuni de tăinuire, înşelăciune, furt calificat, import/export ilegal de bunuri culturale, distrugere de monumente istorice, efectuarea de construcţii în zonele istorice protejate de lege, acces sau utilizare a detectoarelor de metale în zone protejate de lege şi au deschis 52 de dosare penale. De asemenea, au confiscat 12 detectoare de metale şi au fost aplicate 16 sancţiuni contravenţionale.

În urma unor percheziţii, au fost indisponibilizate 1.275 de bunuri culturale mobile, dintre care 1.164 de monede şi medalii.

“Piaţa neagră există. Şi noi când postăm pe Facebook câte o descoperire avem deja mesaje în privat în care încep să curgă preţuri. Eu nu spun că toţi cei care deţin detectoare de metale sunt lacrimă de înger. Diferenţa între noi şi vânătorii de comori care acţionează în divese zone este că noi suntem autorizaţi pentru deţinerea acestor aparate, depunem obiectele găsite în mâna autorităţilor şi nu ascundem că avem acest hobby de arheologi amatori”, explică Florin Bâsceanu.