În ultimii 7 ani, ritmul de creştere al vârstei medii la nivel judeţean a fost dublu faţă de media naţională. Astfel, dacă în acest moment media de vârstă din România este de 42,2 ani, Vâlcea are o vârstă medie a populaţiei de 45,7 ani, iar depopularea unor zone rurale tinde să accentueze decalajul.
Preludiu pentru criză
Din perspectiva îmbătrânirii rapide a populaţiei, judeţul tinde să devină tot mai neatractiv pentru investitori, aceştia căutând un mix cât mai bun între o infrastructură rutieră şi de utilităţi bine pusă la punct, dar şi un bazin de selecţie cât mai larg pentru forţa de muncă necesară.
Pe partea investiţională, autorităţile depun proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii în zonă, dar apariţia unor investitori de talie mare ar putea întârzia, dacă este să luăm în calcul o lipsă acută a forţei de muncă.
Dezechilibre în raportul administraţie publică/populaţie
Anul acesta, România ar trebui să efectueze recensământul general al populaţiei, iar rezultatele ar putea fi de-a dreptul şocante pentru mulţi actori de pe scena publică.
Cifrele folosite la ora actuală fac referire, de exemplu, la o populaţie de peste 110.000 locuitori în municipiul Râmnicu Vâlcea, dar realitatea poate fi mult mai greu de digerat.
Tot Remus Grigorescu pune degetul pe rană: “Nu cred că după recensământ ne vom mai amăgi cu cifre de genul «Râmnic, oraş cu 120.000 locuitori». În opinia mea, cred că avem sub 90,000 locuitori în momentul de faţă. Nu este doar situaţia din municipiul reşedinţă de judeţ. Acelaşi fenomen se petrece în fiecare localitate din Vâlcea. Un prim semn se vede în numărul aleşilor locali din acest mandat. Dacă în 2016 au fost validate 1065 de mandate de consilieri locali şi judeţeni, 2020 a venit cu doar 1061 de mandate. Tot ca opinie personală, cred că realitatea din teren ar fi impus o scădere de 25%, poate chiar 30% a mandatelor de consilieri locali”.
Între 2019 şi 2020, în Râmnicu Vâlcea numărul cununiilor civile a scăzut cu aproape 50%, de la 704 la 375. Dincolo de interdicţiile dictate în organizarea evenimentelor private, de genul nunţilor, refuzul cuplurilor de a face pasul către întemeierea unei familii poate fi pus şi pe seama incertitudinii legate de stabilitatea lor financiare. Ori, asta tinde să anunţe şi o scădere masivă a numărului de naşteri în următorii ani.
Reformă forţată
Multe localităţi din mediul rural au coborât vertiginos spre un prag de 1000 de locuitori, lucru care ar putea forţa în termen mediu desfiinţarea unor comune, care nu îşi mai găsesc justificarea în menţinerea unui aparat administrativ, şi alipirea lor la alte unităţi teritorial-administrative. “O reformă administrativă va urma, într-un fel sau altul”, consideră Grigorescu. “Poate fi şi pasul spre finalizarea procesului de regionalizare al României, dar mă îndoiesc că vom vedea prea curând partidele arătându-se dispuse să reducă numărul funcţionarilor din aparatul administrativ central”, mai spune acesta.
Varianta reformei administrative în următorii ani este însă respinsă de unul dintre deputaţii de Vâlcea, chiar dacă ideea îi părea ceva mai atractivă în perioada campaniei electorale.

Generaţia pierdută
Una din comunele cele mai afectate de fenomenul de depopulare este Guşoeni, o localitate din sudul judeţului. În ultimele decenii, cifra locuitorilor a scăzut de la 3700 la puţi n peste 1350, aceasta luând în calcul şi persoanele înregistrate ca având domiciliul în localitate, dar care se află de ani buni peste hotare. “Nu migraţia forţei de muncă peste hotare a depopulat comuna, ci relocarea tinerilor în diverse oraşe ale ţării. Avem mulţi plecaţi în Sibiu, Bucureşti, Cluj, Râmnicu Vâlcea sau chiar Drăgăşani, care şi-au luat locuinţe şi s-au stabilit definitiv acolo”, spune primarul Nicolae Concioiu.
Un alt caz este cel al localităţii Runcu, unde cifra locuitorilor este sub pragul de 1.000 de mai bine de un deceniu.
“Ar trebui să luăm în calcul şi un alt fenomen. Chiar dacă sunt avem persoane care lucrează în afara ţării, dar îşi menţin actele de identitate pe localităţile de baştină, acestea au şi copii născuţi peste hotare pe care nu i-au mai declarat în România. Aici vorbim de o generaţie născută în Diaspora pe care e posibil să nu o mai recuperăm. Cel puţin, pe termen scurt, nu văd cum am putea oferi aceleaşi şanse unui copil de etnie română născut de exemplu în Spania, Germania, Franţa sau Marea Britanie. Poate pe viitor vom convinge o parte din aceşti copii şi adolescenţi să revină în ţara natală”, opinează deputatul Cazan.








