Reportaj

Vâlcea are o problemă mare cu demografia

Vâlcea trece printr-o criză demografică mult mai accentuată decât media înregistrată la nivel naţional, iar fenomenul poate schimba peste noapte regulile jocului la nivel politico-administrativ, cât şi pe plan economic

În ultimii 7 ani, ritmul de creştere al vârstei medii la nivel judeţean a fost dublu faţă de media naţională. Astfel, dacă în acest moment media de vârstă din România este de 42,2 ani, Vâlcea are o vârstă medie a populaţiei de 45,7 ani, iar depopularea unor zone rurale tinde să accentueze decalajul.

Preludiu pentru criză

Din perspectiva îmbătrânirii rapide a populaţiei, judeţul tinde să devină tot mai neatractiv pentru investitori, aceştia căutând un mix cât mai bun între o infrastructură rutieră şi de utilităţi bine pusă la punct, dar şi un bazin de selecţie cât mai larg pentru forţa de muncă necesară.

Pe partea investiţională, autorităţile depun proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii în zonă, dar apariţia unor investitori de talie mare ar putea întârzia, dacă este să luăm în calcul o lipsă acută a forţei de muncă.

“De obicei, investiţiile sunt direcţionate spre zone bine populate, astfel încât să se elimine necesitatea relocării forţei de muncă şi costurile adiacente. Din acest punct de vedere, Vâlcea nu este avantajată, chiar dacă depune eforturi în dezvoltarea infrastructurii. Apoi, intervine şi o altă problemă, cea a costurilor de întreţinere pentru aceste reţele de infrastructură. Va trece o perioadă bună până când vom asista la o stabilizare din punct demografic. Nu sunt ferm convins că proiectele de dezvoltare puse în discuţie au în spate prognoze realiste privind situaţia demografică din Vâlcea”, punctează Remus Grigorescu, consilier local în Râmnicu Vâlcea.

Dezechilibre în raportul administraţie publică/populaţie

Anul acesta, România ar trebui să efectueze recensământul general al populaţiei, iar rezultatele ar putea fi de-a dreptul şocante pentru mulţi actori de pe scena publică.

Cifrele folosite la ora actuală fac referire, de exemplu, la o populaţie de peste 110.000 locuitori în municipiul Râmnicu Vâlcea, dar realitatea poate fi mult mai greu de digerat.

Tot Remus Grigorescu pune degetul pe rană: “Nu cred că după recensământ ne vom mai amăgi cu cifre de genul «Râmnic, oraş cu 120.000 locuitori». În opinia mea, cred că avem sub 90,000 locuitori în momentul de faţă. Nu este doar situaţia din municipiul reşedinţă de judeţ. Acelaşi fenomen se petrece în fiecare localitate din Vâlcea. Un prim semn se vede în numărul aleşilor locali din acest mandat. Dacă în 2016 au fost validate 1065 de mandate de consilieri locali şi judeţeni, 2020 a venit cu doar 1061 de mandate. Tot ca opinie personală, cred că realitatea din teren ar fi impus o scădere de 25%, poate chiar 30% a mandatelor de consilieri locali”.

Între 2019 şi 2020, în Râmnicu Vâlcea numărul cununiilor civile a scăzut cu aproape 50%, de la 704 la 375. Dincolo de interdicţiile dictate în organizarea evenimentelor private, de genul nunţilor, refuzul cuplurilor de a face pasul către întemeierea unei familii poate fi pus şi pe seama incertitudinii legate de stabilitatea lor financiare. Ori, asta tinde să anunţe şi o scădere masivă a numărului de naşteri în următorii ani.

Reformă forţată

Multe localităţi din mediul rural au coborât vertiginos spre un prag de 1000 de locuitori, lucru care ar putea forţa în termen mediu desfiinţarea unor comune, care nu îşi mai găsesc justificarea în menţinerea unui aparat administrativ, şi alipirea lor la alte unităţi teritorial-administrative. “O reformă administrativă va urma, într-un fel sau altul”, consideră Grigorescu. “Poate fi şi pasul spre finalizarea procesului de regionalizare al României, dar mă îndoiesc că vom vedea prea curând partidele arătându-se dispuse să reducă numărul funcţionarilor din aparatul administrativ central”, mai spune acesta.

Varianta reformei administrative în următorii ani este însă respinsă de unul dintre deputaţii de Vâlcea, chiar dacă ideea îi părea ceva mai atractivă în perioada campaniei electorale.

“Nu cred în varianta reformei administrative aplicate în termen scurt. Nu o consider necesară. Da, unele localităţi sunt la limită, dar nu văd măsura desfiinţării lor ca fiind oportună. Din punct de vedere demografic, Vâlcea are probleme într-adevăr şi constatăm cu toţii că tinerii se îndreaptă spre oraşe şi regiuni unde anvelopa salarială este mai mare. Eu sper ca deschiderea drumului expres care va face legătura cu autostrada Sibiu-Piteşti să atragă noi investiţii în zonă şi astfel să stabilizăm populaţia tânără în zonă. Câteva investiţii ale unor companii mari ar putea forţa companiile locale să crească salariile, iar în acest fel nu ne-am mai confrunta cu migraţia tinerilor spre alte oraşe. Din punct de vedere al investiţiilor actuale din fonduri publice eu nu văd nimic anormal. Avem nevoie de infrastructura de apă-canal pentru atragerea investiţiilor private, aşa cum avem nevoie de investiţii în drumuri. Într-adevăr, poate că nu vom vedea imediat investitori de talie mare intrând în Vâlcea, dar sper să vedem o creştere a investiţiilor mici şi mijlocii”, susţine Laurenţiu Cazan.

Generaţia pierdută

Una din comunele cele mai afectate de fenomenul de depopulare este Guşoeni, o localitate din sudul judeţului. În ultimele decenii, cifra locuitorilor a scăzut de la 3700 la puţi n peste 1350, aceasta luând în calcul şi persoanele înregistrate ca având domiciliul în localitate, dar care se află de ani buni peste hotare. “Nu migraţia forţei de muncă peste hotare a depopulat comuna, ci relocarea tinerilor în diverse oraşe ale ţării. Avem mulţi plecaţi în Sibiu, Bucureşti, Cluj, Râmnicu Vâlcea sau chiar Drăgăşani, care şi-au luat locuinţe şi s-au stabilit definitiv acolo”, spune primarul Nicolae Concioiu.

Un alt caz este cel al localităţii Runcu, unde cifra locuitorilor este sub pragul de 1.000 de mai bine de un deceniu.

“Ar trebui să luăm în calcul şi un alt fenomen. Chiar dacă sunt avem persoane care lucrează în afara ţării, dar îşi menţin actele de identitate pe localităţile de baştină, acestea au şi copii născuţi peste hotare pe care nu i-au mai declarat în România. Aici vorbim de o generaţie născută în Diaspora pe care e posibil să nu o mai recuperăm. Cel puţin, pe termen scurt, nu văd cum am putea oferi aceleaşi şanse unui copil de etnie română născut de exemplu în Spania, Germania, Franţa sau Marea Britanie. Poate pe viitor vom convinge o parte din aceşti copii şi adolescenţi să revină în ţara natală”, opinează deputatul Cazan.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...