Sub Lupă

Incompetenţă sau dezinteres? PNRR devine instrument de joc politic în alianţa de guvernare (I)

Numeroasele critici adresate de Comisia Europeană pe modul de prezentare a proiectului Planului Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR) lasă să se întrevadă serioase lacune din partea guvernaţilor actuali în redactarea unui proiect bine fundamentat.

Realitatea poate fi mult mai tristă însă, în contextul în care PNRR pare să fi devenit un instrument de lupte politice în interiorul alianţei aflate la guvernare, după cum susţin voci din spectrul liberal al actualei puteri.

Iniţial, scuza găsită ministrului Cristian Ghinea (USRPlus) în reprezentarea intereselor României în faţa Comisiei Europene a fost aceea a necunoaşterii unor date tehnice incluse pe fiecare capitol şi subcapitol în parte. În realitate, acesta pare să fi fost interesat mai mult de reprezentarea unor proiecte care vizează bazinul electoral al partidului din care provine, tratând cu dezinteres restul planurilor întocmite de specialiştii din celelalte ministere. “A pus accent îndeosebi pe finanţarea ONG-urilor, instrumente pe care atât USR, dar mai ales formaţiunea Plus, şi-au făcut intrarea în politică. Apoi, o bună parte din proiectele incluse de celelalte ministere au fost tratate cu dezinteres, deşi lămuriri clare au fost ataşate fiecărui subcapitol în parte”, spun voci liberale din ministere şi Parlament.

Prima reacţie a ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene? “Comisia e prea chichiricioasă!”.

Reforma în agricultură, trasă pe dreapta

În primele faze, ministrul Ghinea a ţinut să spună că cele mai multe critici s-au adresat planurilor de reformă şi modernizare depuse de reprezentanţii Ministerului Agriculturii, cu focus pe proiectul de refacere a sistemelor de irigaţii, dar realitatea este mult mai dură.

În realitatea, irigaţiile şi alte câteva subcapitole PNRR destinate agriculturii au şanse mari să treacă de zbirii din CE, dar vor suferi ajustări majore proiecte sectoriale mult mai importante care vizau o dezvoltare sustenabilă a agriculturii din România.

Conditiile CE pentru întocmirea PNRR

Comisia Europeană evaluează PNRR pe baza unor criterii transparente. Astfel, investiţiile şi reformele prevăzute în PNRR trebuie să contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei ţări şi la consolidarea potenţialului de creştere economică, a creării de locuri de muncă şi a rezilienţei economice şi sociale. De asemenea, investiţiile şi reformele trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivului de schimbări climatice în proporţie de 37% şi la realizarea obiectivului de digitalizare în proporţie de 20%.

MRR sprijină financiar investiţiile şi reformele cu impact real şi de durată asupra economiei şi societăţii. Măsurile propuse răspund provocărilor identificate în contextul Semestrului european, susţinând tranziţia verde şi transformarea digitală, precum şi creşterea economică, rezilienţa socială şi economică şi crearea de locuri de muncă.

PNRR trebuie să intervină cu reforme şi investiţii în următoarele domenii:

• Transportul
• Mediul, schimbările climatice, energia, eficienţa energetică şi tranziţia verde
• Dezvoltarea localităţilor urbane, valorificarea patrimoniului cultural, natural şi turism
• Agricultura şi dezvoltarea rurală
• Sănătate
• Educaţie
• Mediul de afaceri
• Cercetare, inovare, digitalizare
• Îmbunătăţirea fondului construit
• Rezilienţă în situaţii de criză.

E drept, asociaţiile de profil consideră şi că ministrul Oros a căutat să se debaraseze de câteva sarcini bugetare prin plasarea anumitor programe în PNRR, dar impactul rămâne totuşi.

Aurel Simion: “Nu au fost critici doar pe irigaţii!”

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Aurel Simion se arată mai îngrijorat de pierderea unor sume mult mai mari din planul de reformare al agriculturii din ţară, ba chiar consideră că proiectul destinat prevenirii eroziunii solului şi refacerii sistemului de irigaţii are şanse să primească undă verde din partea CE într-o formă cât mai aproape de propunerea iniţiată de Minister.

“Răspunde unor cerinţe de mediu care au fost formulate chiar de Comisie. Sincer, nu cred că vor fi intervenţii majore aici. Cred că irigaţiile, prevenirea eroziunii solului, a deşertificării şi extinderea sistemului antigrindină la toate culturile agricole vor primi finanţarea necesară. Îngrijorarea noastră se îndreaptă spre proiectul de susţinere a capacităţii de reproducţie şi creştere a producţie la porc şi pasăre. În momentul de faţă, importăm mai mult de 70% din carnea de porc consumată intern, iar necesarul pentru refacerea sectorului suine este de aproximativ 195.000 scroafe. În fişa PNRR am introdus un număr de 100.000 capete, la un cost de 4.575 euro/ cap de animal, cu tot cu spaţii amenajate pentru găzduirea lor. Un al doilea proiect viza sinergia dintre fondurile PAC, fondurile de coeziune şi fondurile PNRR, proiect realizat tot în urma unei recomandări a Comisiei. Practic, se stabilea clar o dimensiune a pieţei interne în funcţie de cerere, asiguram 8 centre regionale de depozitare a produselor agroalimentare scurtând astfel lanţul de distribuţie către hyper-marketuri, HORECA şi alte canale destinate consumul public, întăream securitatea alimentară a ţării, reduceam risipa de alimente, ba chiar şi deficitul de balanţă comercială înregistrat în comerţul cu aceste produse, fiscalizam lanţul de distribuţie şi întăream relaţia dintre cooperativele de producători agricoli şi micii fermieri. Entitatea astfel formată urma să aibă o reprezentare de 5% din partea Ministerului, 7% a unei bănci agricole şi 88% a cooperativelor de profil, putând să impulsioneze şi comerţul extern în cazul supraproducţiei”, a explicat secretarul de stat Simion.


Punct slab: Legile reproducţiei existau deja!

Pe de altă parte, asociaţiile crescătorilor de păsări şi animale din România se arată derutate de introducerea planului de finanţare a reproducţiei la porc şi pasăre în PNRR, în contextul în care, de anul trecut, două legi ale reproducţiei, cu tot cu norme de aplicare, au fost trecute prin Parlament şi aşteptau doar finanţarea din bugetul naţional. “Cred că aici este un punct vulnerabil. Chiar nu înţeleg de ce s-a apelat la această metodă, în condiţiile în care legile existau, iar Guvernul nu trebuia decât să asigure finanţarea”, consideră Mary Pană, preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România.

Bugetul iniţial PNRR pe Agricultură propus spre negociere cu Comisia Europeană depăşeşte suma de 7 miliarde euro, din totalul de 30 miliarde, dar prima impresie lăsată de negociatorul mandatat de România în atragerea acestor fonduri, Cristian Ghinea, poate reduce considerabil atragerea fondurilor de rezilienţă şi redresare economică puse la dispoziţie de Comisia Europeană. Termenul limită pentru adaptarea Planului de Rezilenţă şi Redresare este 31 mai.

Săptămânile viitoare vom prezenta alte sectoare puse în pericol de prestaţia lamentabilă a ministrului pentru Investiţii şi Proiecte Europene.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...